Jumătate din investiţiile străine din economie, în companii noi

Investitorii se orientează în principal spre industrie şi comerţ pentru a începe o afacere "de la zero". Statisticile arată că investiţiile străine sunt motorul creşterii economiei, dar

Investitorii se orientează în principal spre industrie şi comerţ pentru a începe o afacere "de la zero".

Statisticile arată că investiţiile străine sunt motorul creşterii economiei, dar în acelaşi timp sunt responsabile şi de creşterea dezechilibrelor externe.

Banca Naţională şi Institutul de Statistică au calculat că anul trecut circa 7,5 miliarde de euro au intrat în ţară "în investiţii în întreprinderi înfiinţate şi dezvoltate de către sau împreună cu investitori străini, sub forma unor investiţii pornite de la zero".

Pe scurt, greenfield sau, pe româneşte, investiţii "de la firul ierbii". Astfel, aceste investiţii au ajuns la sfârşitul lui 2006 la 16,7 miliarde de euro, 48,5% din investiţiile totale directe înregistrate la acea dată. La sfârşitul lui 2005, greenfieldul nu atingea decât 42,2%.

Creşterea era aşteptată, în condiţiile în care epoca privatizărilor e aproape de încheiere, rămânând tot mai puţin de vândut din moştenirea economiei socialiste. Practic, toţi banii care intră de acum sub formă de investiţii pariază pe afaceri noi.

De unde acoperim deficitele?

Privite în ansamblu, investiţiile străine directe sunt cele care mişcă economia. Cifra de afaceri a întreprinderilor investiţie străină directă, în sumă totală de 74,3 miliarde de euro, reprezintă 43% din cifra de afaceri a întreprinderilor din România.

Tot pe ansamblu, activitatea întreprinderilor investiţie străină directă are un impact pozitiv asupra balanţei comerciale a României, contribuţia la exporturi fiind de 18,7 miliarde euro (72,5% din total), în timp ce la importuri este de 23,8 miliarde euro (58,6%). Anul trecut au început să-şi arate mai bine efectele investiţiile în industria prelucrătoare - întreprinderile investiţie străină directă au început să acopere 76% din exporturile ramurii (realizând 76% din importurile acestei ramuri).

În ciuda creşterilor raportate, statisticile privind investiţiile nu reuşesc să împrăştie temerile privind gradul de acoperire a deficitelor externe, una din principalele teme macroeconomice ale momentului. "Având în vedere încetinirea procesului de privatizare, acoperirea deficitului de cont curent prin investiţii străine directe se va reduce de la 90% în 2006, la 50% în 2007", arată Comisia Europeană în cea mai recentă analiză privind economia României.

Grad mare de volatilitate

Practic, investiţiile cresc, dar nu suficient cât să acopere ieşirile de capital din economie, în principal prin importuri. Dar banii ies şi sub forma profiturilor repatriate. Statisticile arată că, anul trecut, circa 2,6 miliarde euro au reprezentat profitul net reinvestit, dar, în acelaşi timp, statisticile BNR arată că sume similare au reprezentat repatrieri de profit.

De asemenea, 2,2 miliarde de euro au intrat sub formă de "credit net primit de la investitorul străin" (împrumut de la firma-mamă către filiala din România). Cu alte cuvinte, aceştia sunt bani care se vor reîntoarce la investitor, dar neimpozabil, după cum notează Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată. Iar dacă din investiţiile străine de anul trecut scădem investiţia consistentă de la BCR (circa două miliarde de euro) reiese că, în realitate, creditul de la investitor are o pondere chiar mai mare în total investiţii.

Astfel, analiza de structură arată creşterea volatilităţii investiţiilor şi, implicit, a fragilităţii finanţării investiţiilor, conchide analistul Liviu Voinea.

5 miliarde de euro, plasaţi în industrie

Până în acest moment, investiţiile greenfield s-au orientat în principal spre industria prelucrătoare (13,4% din total investiţii) şi, în cadrul acesteia, spre alimente, băuturi şi tutun (3,3%), textile, confecţii şi pielărie (1,8%), mijloace de transport (1,6%). Alte ramuri în care investiţiile greenfield au o pondere semnificativă sunt comerţ (11%), intermedieri financiare şi asigurări (8,5%), construcţii şi tranzacţii imobiliare (4,6%).