Jale în tabăra refugiaţilor de la Rast

Oamenii învaţă viaţa la cort

întinse pe o suprafaţă de câteva sute de metri. Sunt oameni care nu au avut unde să se ducă sau, pur şi simplu, nu au vrut să-şi deranjeze rudele. Intrăm într-un cort. Înăuntru, două persoane, soţ şi soţie. Paturile de acasă au fost înlocuite de saltele, aşezate direct pe pământ. "Aţi venit pe la noi. Cine trebuie să vină nu vine. Autorităţile ne-au uitat. Nu ne-au ajutat cu nimic. N-au mai dat pe la noi de două zile. Suntem singuri", spune dezamăgit Marian Micu, de 51 de ani. "Sunt nişte criminali şi sadici", izbucneşte în lacrimi soţia bărbatului, Violeta Micu. Într-un alt cort găsim nişte bătrânei. "Ne-a luat apa totul. Tot ce-am muncit. Nu avem unde să ne ducem. Stăm aici, măcar avem un adăpost deasupra capului", spune Vasile Oprişan, de 71 de ani.

"Îmi vine să-mi pun laţul"
Câţiva metri mai încolo, altă familie, aceeaşi poveste. "Aveam trei case. Le-am pierdut pe toate. Eu sunt pe drumuri, copiii - la fel. Nu ştiu ce o să fac. Îmi vine să-mi pun laţul. Am o pensie de 1,5 milioane de lei. Ce pot să fac eu cu pensia asta? Nu mai am păsări, nu mai am animale. Am luat câteva lucruri şi am fugit", povesteşte Constanţa Radu, în vârstă de 60 de ani. Plină de furie, femeia se răzbună pe autorităţi. "Ne-au minţit că ne măresc pensiile. Îşi bat joc de noi", spune femeia. "Ce să-ţi mărească ţie pensia? Au grijă de ei, trântorii ăia de la parlament", îşi susţine nevasta Emil Radu. Un alt sinistrat, Marcu Marcel, crede că ajutorul o să vină de la Gigi Becali, patronul Stelei. "Ne-a luat din scurt. Într-o oră a venit apa peste noi. Nu am mai apucat să ne ducem la rude. Nu ştiu ce o să facem. Vinovată e natura. Singurul om în care mai cred e Gigi Becali", spune bărbatul, care poartă la gât un fular al echipei Steaua, echipă patronată de Gigi Becali. Oamenii mai cred, totuşi, în cineva: în militarii care le aduc, de trei ori pe zi, mâncarea caldă.

Poştaşul a sunat la cort
Ieri, în tabără a fost zi de pensii. Într-un cort, militarii au organizat un fel de oficiu poştal. Oamenii stăteau la coadă şi-şi aşteptau rândul la pensie. Dacă altădată bătrânii se bucurau când venea poştaşul la ei, acum erau trişti. Pentru prima dată, după mulţi ani, nu ştiu ce să facă cu puţinii bani pe care îi primesc drept răsplată pentru munca de-o viaţă.

Noapte de Înviere pe câmp
Preotul comunei Rast, Elian Cocora, care ieri se afla în mijlocul oamenilor, a dezvăluit că, în noaptea de Înviere, sinistraţii vor putea lua lumină chiar de pe câmpul unde a fost instalată tabăra. "Singura speranţă le-a rămas în Dumnezeu. Noaptea de Înviere o vom petrece aici, cu oamenii, unde vom şi oficia slujba", a spus preotul Cocora.