Creşterea economică este în continuare dependentă de banii de la stat

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, nu a identificat niciun motiv de îngrijorare privind aterizarea forţată a economiei în 2009 Varujan Vosganian a transformat MEF

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, nu a identificat niciun motiv de îngrijorare privind aterizarea forţată a economiei în 2009

Varujan Vosganian a transformat MEF într-un minister al dezvoltării. De aceea am abordat problemele economiei în perspectivă, iar prezentul l-am tratat la trecut.

Adevărul: Creşterea economică s-a bazat pe consum şi cu riscuri de presiuni inflaţioniste suplimentare. De ce ar trebui să renunţăm la scepticism în faţa cifrelor-record?

Varujan Vosganian: În atingerea perfomanţei de anul acesta ne-a ajutat în primul rând volumul mare de investiţii. E drept că am avut un consum mai mare cu 10-15%, dar invesţiile au crescut cu 30-33%. În primul semestru, o contribuţie semnificativă au avut-o investiţiile străine.

Până la jumătatea anului, valoarea investiţiilor străine a egalat-o pe cea din întreg anul 2007 în condiţiile în care nu am avut, cu o singură excepţie, privatizări importante. Aceasta dovedeşte că în economie au intrat bani noi, fie în proiecte greenfield, fie în dezvoltarea celor lansate anterior.

Este primul an în care ritmul de creştere al exporturilor este mai mare decât cel al importurilor. Inflaţia va fi singurul indicator ce iese din tipare. Vom avea, probabil, o inflaţie anuală cu 6-7% mai mare decât cea prognozată. Să nu uităm însă că în zona euro ţinta de inflaţie a fost de 2% şi se va ajunge la 4-5%.

Înseamnă că România nu a făcut decât să urmeze o tendinţă imprimată de contextul internaţional. În lunile lunie şi august, România a avut o inflaţie de bază zero. Fără scumpirile din zona preţurilor reglementate. Dar şi acestea au fost oricum situate sub nivelurile din ţările UE.

Este un semn că nu mai avem tensiuni structurale majore. Nu mai sunt arierate, iar corelarea dintre salarii şi productivitate este mai bună. Pur şi simplu perspectivele negative în toamna anului trecut nu au fost validate de realitate.

Pe ce s-au susţinut exporturile, dacă un actor important la export cum a fost Daewoo a ieşit din joc?

Exporturile de echipamente şi utilajele, inclusiv industria auto. Nu mai este Daewoo, dar avem acest Logan care merge foarte bine şi o industrie mai puţin cunoscută, dar foarte eficientă, cea a pieselor de schimb. Un aspect deosebit de interesant este că exporturile au crescut foarte mult pe zona non-UE. Astfel, în 2008, dinamica exporturilor va fi mai puţin influenţată de evoluţia economiei europene.

Măsurile pe care le-am luat privind reducerea fiscalităţii, îmbunătăţirea mediului economic, evitarea distorsiunilor în economie şi intervenţia statului au îmbunătăţit şi competitivitatea produselor româneşti. Poate nu la un nivel spectaculos, dar în orice caz pe un trend vizibil.

Politicile publice au avut un rol important în influenţarea şi dinamica investiţiilor companiilor de stat şi a celor private. În 2004 investiţiile statului ca procent din totalul cheltuielilor bugetare au fost de 8,9%. În 2007 am urcat la 15%, fiind pe primul loc în UE. Anul acesta ne vom situa la 18%.

Mai sunt şi alţi indicatori care pun în dubiu calitatea creşterii ecomomice. Ce facem cu aceste creşteri salariale mai mari decât creşterea productivităţii?

O creştere economică artificială ar fi cu producţie de stop şi cu arierate. Restructurarea economiei continuă. Dar creşterea producţiei industriale şi comenzile pe care le industria le primeşte ne situează pe primele locuri în UE.

În ultimii ani au fost reanimate zone industriale în care ineficienţa era cuvântul de ordine. Industriile slab dezvoltate, energofage s-au eficientizat prin privatizare. Metalurgia, cimentul, îngrăşămintele au început să recâştige pieţe de desfacere.

Cel mai bun exemplu este combinatul siderurgic de la Galaţi, care beneficiază acum de una din cele mai puternice ancorări în fluxurile internaţionale.

Un alt exemplu poate fi şantierul naval de la Mangalia, care până nu demult nu contribuia decât la pagubă. Industria de astăzi nu mai seamănă deloc cu cea de acum 10 ani. Mai avem probleme în ceea ce priveşte sistemul energetic, pe zona termo, unde am elaborat un progam de modernizare ce va trebui îndeplinit în următorii ani.

Subvenţiile subzistă în economia românească. De ce?

Subvenţii nu mai sunt decât în trei direcţii. Apa grea: subvenţionăm acum producţia de apă grea pentru momentul în care reactoarele III şi IV vor intra în exploatare. Mai subvenţionăm Compania Naţională a Huilei şi CFR Călători. Termolectrica are datorii de 1 miliard de euro. Aici nu am intrat în proces de lichidare pentru că are un rol strategic în economie. Dar datoriile acestor companii nu au fost şterse.

Nu ar fi trebuit ca veniturile suplimentare să fie păstrate pentru o eventuală intervenţie în sprijinul economiei pentru atenuarea unui eventual recul puternic?

Eu aş fi de acord cu asta, dar va trebui să covingeţi parlamentarii să schimbe legea bugetului privind ponderea cheltuielilor pentru educaţie, programele din sănătate, agricultură etc. Pur şi simplu, nu putem face acest lucru pentru că România are unele deficite structurale care nu pot fi ignorate.

În România nu s-au dezvoltat suficient sistemele private de educaţie sau de sănătate care să permită o relaxare a cheltuielilor bugetare pe aceste segmente. Nu avem aceste alternative şi, în consecinţă, dacă vrem să reducem decalajele faţă de ţările avansate, nu ne putem permite să nu angajăm bani publici în sectoarele care au nevoie de susţinere indiferent dacă este vorba de sănătate sau infrastructură.

Nu avem deocamdată un sistem de sănătate privat susţinut de fonduri private specializate sau o pondere importantă a sistemului de educaţie care să fie particular şi nici autostrăzi date în concesiune. În schimb, avem multe salarii foarte mici şi trebuie să acoperim din resurse bugetare şi protecţia celor cu venituri mici. România nu poate să meargă pe deficit zero decât cu costuri sociale mari.

Dar chiar şi în aceste condiţii, pentru anul viitor am început un proces de consolidare şi am prevăzut un deficit bugetar de 2%, apoi 1,6%, până la 1% în 2012. Este o trecere graduală care va fi posibilă şi prin faptul că prin majorarea pensiilor, niciun pensionar, începând cu 1 noiembrie, nu va mai avea pensia sub nivelul de sărăcie absolută.

Un rol important îl are şi programul de creştere a salariului minim pentru a scoate salariaţii de sub nivelul de asistenţă. Numărul persoanelor asistate din mediul rural scade de la an la an şi prin absorbţia bună pe piaţa forţei de muncă. Deci scăderea deficitului bugetar va fi posibilă prin îmbunătăţiri calitative la nivelul societăţii. Dar volatilitatea producţiei agricole nu reprezintă un pericol atâta timp cât avem o economie meteo dependentă?

Şi aceasta este o problemă, dar economia a înregistrat creşteri şi pe fondul unui an agricol slab. Se simte, fireşte, această dependenţă pe care aş denumi-o climaterică. Convertibilitatea agriculturii din economie naturală în economie de piaţă este una din marile provocări în perioada următoare.

Economia naţională este foarte disproporţionat localizată. Decalajele sunt şi urmarea calităţii actului de privatizare. Industria este puternic urbanizată şi rămâne ca obiectiv centrifugarea activităţilor spre zona rurală. Ceea ce putem face este ca legea investiţiilor să dea roade.

Deci nu anticipaţi pericolul unei aterizări forţate a economiei în 2009?

Ne-am consultat cu Banca Naţională şi nu am găsit explicaţii pentru ceea ce ar putea determina o prăbuşire a economiei. La nivelul MEF avem în vedere pentru următorii cinci ani să investim peste 120 miliarde euro conform politicilor publice, ce vor atrage cu siguranţă alte sute de miliarde din partea companiilor private. Sunt sume imense ce se vor reflecta în creşterea economică. România are resurse mari de creştere şi nu există motive să credem că ar putea fi altfel.

Preoţii vor fi în rând cu profesorii

Noi am fost în situaţia ca, dezvoltând economia, să facem concomitent şi unele reparaţii, aşa cum a fost cea a majorării pensiilor. Avem în plan şi o altă decizie reparatorie referitoare la biserică, problemă ce ţine şi de deficitul bugetar.

Vizăm implicarea bisericii în politicile publice. De exemlu, vom transfera, în timp, în administrarea bisericii, unele instituţii cum ar fi azile de bătrâni sau orfelinate.

În acest scop vom pune la dispoziţia bisericii bani publici. Un alt program pe termen lung este ca salariile preoţilor să revină la situaţia de la începutul secolului trecut, când salariile preoţilor erau la nivelul celor din învăţământ. În parohiile mai mici, salariile lor vor fi la nivelul învăţătorilor, iar în cele mai mari, la cel al profesorilor, pe diferite grade.

Slujitorii bisericii nu vor mai fi plătiţi la salariul minim pe economie, ci în funcţie de dimensiunea misiunii sociale pe care o au.

Va fi o reparaţie pentru toate bisericile. Acestea sunt necesităţi care li s-ar putea părea unor analişti străini oarecum nefireşti sau prea puţin adecvate momentului. Dar România are nevoie de pace socială şi de interlocutori care să aibă încredere în autorităţile statului. Pacea socială este o resursă importantă de dezvoltare. Economia nu stă numai în cifre.

Până la reglementarea salarizării slujitorilor bisericii, în ce stadiu este legea salarizării "enoriaşilor"?

Va fi nevoie de măsuri mai ferme în ceea ce priveşte legislaţia salarizării care nu va fi primită cu mare bucurie de oameni şi care implică anumite costuri. Avem gata proiectul de lege, dar pentru a "trece" este nevoie de o majoritate parlamentară solidă.

Cota unică va rămâne 16% sau nu va mai fi

Mai multe ţări au experimentat trecerea de la sistemul progresiv de impozitare la cota unică. Nimeni nu a experimentat trecerea în sens invers. Ideea adoptării a două praguri progresive de impozitare de 10% şi 16% este de fapt o dedublare a cotei unice şi nicidecum un impozit progresiv.

Un sistem progresiv presupune impozitarea sensibil mai mare a veniturilor mari, cu 30-40%. Or, eu nu văd pe nimeni în România impozitând cu 40% salariile judecătorilor, ale procurorilor sau ale altor categorii de salariaţi, cum ar fi managerii.

De aceea cred că şi peste patru ani vom avea cota unică. Nu ştiu însă la ce nivel. Cei care se gândesc că ar mai trebui redusă trebuie să aibă în vedere că din impozitul pe venit colectat, 82% merge la autorităţile locale. Orice reducere a cotei unice nu înseamnă în primul rând o reducere a bugetului, ci a bugetelor locale. Cine vrea să reducă cota unică va trebui să avertizeze administraţiile locale că vor avea mai puţin bani la dispoziţie de la stat.

Chiar dacă prin politica fiscală comunitară se va crea un cadru de reglementări commune, cred că momentul renunţării la cota unică este foarte îndepărtat. Un motiv în plus să fructificăm ceea ce avem pentru a atrage investiţii.

Pericolele în viziunea lui Vosganian

Lipsa forţei de muncă necesară pentru susţinerea creşterii economice. Diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare reginală. Anul acesta ,Timişul va ajunge la un Produs Intern Burt pe locuitor de peste 8.000 de euro, în timp ce în Botoşani sau Vaslui va fi sub 3.500 de euro.

Pericolul pentru parcursul economiei generat de condiţionarea de preţurile materiilor prime energetice, gaz şi petrol.

Deduceri

Lucrăm la un act normativ prin care să fie mărit pragul de deductibilitate pentru fondurile private de pensii şi pentru cele de sănătate, dar care să fie o deductibilitate reală nu numai la nivelul impozitului pe venit, ci şi pe cel al contribuţiilor. Până acum, deductiblitatea era la 200 de euro, dar numai pentru fondurile de pensii. Vom majora deductibilitatea până la 500 de euro.

Titluri de stat

Pe piaţa internă ezităm să lungim termenele pentru că în momentul de faţă ar însemna dobânzi foarte mari care ar putea genera anticipaţii inflaţioniste. Pe piaţa externă va trebui să decidem dacă vom mai lansa anul acesta o nouă emisiune de bonduri în funcţie de evoluţia pieţei interne şi de necesităţile de refinanţare.

Inflaţia pe luna august a acestui an va fi aproape de zero
Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor