Crescuţi cu arma la gât

Peste 250.000 de copii sunt sub arme în conflictele din Africa, Asia sau America Latină. Aproape jumătate sunt fete, dar nu numai ele sunt obligate şi la servicii sexuale 58 de state au

Peste 250.000 de copii sunt sub arme în conflictele din Africa, Asia sau America Latină. Aproape jumătate sunt fete, dar nu numai ele sunt obligate şi la servicii sexuale

58 de state au semnat un angajament politic care califică recrutarea copiilor în forţe armate drept crimă, fără posibilitatea amnistiei. Rămâne problema fetelor şi a băieţilor deja traumatizaţi pe viaţă de participarea la crimele justificate de războaie.

Este pentru prima oară când atâtea ţări se declară gata să se preocupe de soarta copilelor şi copiilor aflaţi între soldaţi. Şi mai încurajator este că între ele se află 10 dintre cele 12 state unde ONU a raportat înarmarea copiilor. Burundi, Ciad, Coasta de Fildeş, Columbia, Nepal, Republica Democratică Congo, Somalia, Sudan, Sri Lanka ori Uganda se arată de partea bună a baricadei. Burma sau Filipinele nici nu au participat însă la Conferinţa pentru demobilizarea copiilor, organizată, pe 5-6 februarie, la Paris, de Unicef şi Ministerul francez de Externe. La 10 ani după ce activista pentru drepturile copilului Graca Machel a prezentat la Cape Town principiile care trebuie să ghideze organizaţiile nonguvernamentale dedicate celor mici, "Principiile de la Paris" dau un nou imbold eforturilor internaţionale de a stopa folosirea copiilor în lupte. Rapoartele ONU arată că din 2001 peste 95.000 de copii au fost demobilizaţi de pe fronturile din Afganistan, Liberia sau Sierra Leone. Dar forţele armate din alte ţări folosesc încă "masiv" copiii ca soldaţi, mesageri, spioni, cărăuşi sau îi ţin în sclavie sexuală.

Conferinţa care a reunit, pentru prima oară, reprezentanţi ai statelor atinse de fenomen, lucrători de pe teren, emisari ai forţelor de menţinere a păcii şi ai donatorilor a fost deschisă de tânărul Ismael Beah, fost copil de trupă la rebelii din Sierra Leone, care a avertizat că "dacaă nu faceţi ceva cu aceşti copii astăzi, mâine veţi avea probleme şi mai grave". Luptător la 13 ani, după alţi 13, Ismael Beah îşi scrie memoriile. "E uşor să devii copil-soldat, dar e mai dificil să-ţi regăseşti umanitatea pierdută", literaturizează fapte de război şi pace, tânărul care, chemat să-şi prezinte experienţa de viaţă la sediul ONU din New York, a avut şansa să fie adoptat de o americană de meserie povestitoare.

Angajamentele semnatarelor se referă în mod special la reinserţia socială a fetelor din grupările armate - unele, devenite mame în urma unor violuri, sunt respinse de comunităţile de origine. Anunţând două milioane de euro pentru asistenţă tehnică în regiunea Marilor Lacuri, Franţa a cerut completarea listelor negre la nivel de ONU cu inculparea recrutorilor de copii la nivelul Curţii Penale Internaţionale. Care tocmai a ordonat judecarea congolezului Thomas Lubanga pentru trimiterea de copii-soldat să omoare sau să moară în sângeroasele conflicte tribale din ţară. CPI a extins definiţia crimelor de război şi asupra folosirii copiilor sub 15 ani în conflicte armate.

Puşti britanici trimişi în Irak

Din 2003, armata Marii Britanii a trimis în Irak 15 de militari care au mai puţin de 18 ani, între care patru fete.

Când a semnat Convenţia ONU cu privire la drepturile copiiilor şi a implicaţiilor acestora asupra conflictelor armate, Londra s-a angajat "să ia toate măsurile posibile pentru a asigura că membrii forţelor sale armate care nu au atins vârsta de 18 ani nu vor lua parte directă la ostilităţi".

"Majoritatea celor care au fost desfăşuraţi erau la o săptămână de aniversarea celor 18 ani sau au fost retraşi din teatrele de operaţiuni la mai puţin de o săptămână după sosire. Mai puţin de cinci tineri de 17 ani au fost desfăşuraţi pentru o perioadă de peste trei săptămâni" - a recunoscut şi asigurat ministrul britanic al apărării, David Ingram, citat de "Le Monde".

"Este absolut imposibil ca oameni atât de tineri să fie pregătiţi mental sau emoţional pentru a înfrunta băi de sânge atât de mari cum vedem în Irak", a acuzat din nou parlamentara liberal-democrată Sarah Teather, din opoziţie, aflată la originea anchetei parlamentare care a permis descoperirea faptelor incriminatorii pentru guvernul Blair.

Marea Britanie dispune în Irak de 7.200 de militari, al doilea contingent după cel al Statelor Unite. După conservatori, principala forţă de opoziţie, dar şi a comisiei pentru Apărare a Parlamentului Regatului Unit, acest contingent este suprasolicitat de amploarea misiunii sale.

Guvernul britanic este vinovat de o greşeală fără scuză
Sarah Teather,
parlamentară britanică de opoziţie