Căpşunarii din Polovragi, loviţi de mafia pieţelor
0
Agricultorii din comuna gorjeană sunt nevoiţi să vândă kilogramul de căpşuni cu 2 lei. În pieţe, fructele se vând cu 7-8 lei kilogramul.
Mai toţi localnicii din Polovragi, unde există şi una dintre cele mai vechi mănăstiri din Oltenia, se ocupă de cultivarea căpşunilor, care ajung în pieţele din toată ţara şi în special în cele din Bucureşti. Este o activitate pe care oamenii din această parte a Gorjului o practică de peste o jumătate de
secol.
Acest an este unul dintre cei mai dificili, pentru că producţia a fost afectată de vremea nefavorabilă, dar şi fiindcă producătorii nu pot ajunge să-şi vândă direct marfa pentru care au trudit din toamnă şi până acum. Agricultorii vând kilogramul de căpşuni cu 2 lei, iar acesta ajunge să se vândă în pieţe cu 7-8 lei.
Ion Manasiescu, în vârstă de 42 de ani, este unul dintre cei mai mari cultivatori de căpşuni din Polovragi. Acesta deţine mai multe suprafeţe de teren, care însumează un hectar, cultivate cu căpşuni. Cel mai mare păs este acela că nu-şi poate vinde producţia direct în pieţe: „Am încercat să mergem în pieţele din Bucureşti, dar n-am putut intra din cauza mafiei care există acolo. Toate mesele sunt ocupate, iar dacă reuşeşti, totuşi, să pătrunzi, vin şi îţi cumpără toată marfa, după care o vând ei mai scump. Cea mai mare problemă este desfacerea".
Agricultorul este nemulţumit din cauza faptului că statul nu îl ajută cu nimic pentru a-şi dezvolta activitatea. Căpşunile culese nu rezistă mai mult de 24 de ore, întrucât nu are o cameră frigorifică pentru depozitare. „Statul ne plăteşte o subvenţie de trei milioane de lei pe hectar, la fel ca pentru orice fel de teren arabil. Pentru a ne putea dezvolta, avem nevoie, în primul rând, de o cameră frigorifică, dar investiţia este foarte mare şi nu ne ajută nimeni. Noi nu putem produce pe stoc, pentru că este un produs perisabil. Căpşunile nu rezistă mai mult de 24 de ore. În momentul în care ai o piaţă stabilă, poţi să faci o investiţie".
Jumătate din producţie, distrusă de ploi
Anul acesta, căpşunarii din Polovragi au fost afectaţi şi de vremea nefavorabilă, astfel că producţia a scăzut la mai mult de jumătate faţă de cea de anul trecut. „E ca la loterie cu căpşunile. A plouat mult în perioada de coacere şi acestea s-au înnegrit. Anul trecut am scos cinci tone, dar acum va fi bine dacă o să scoatem două tone. Nu ştiu dacă o să câştigăm 10.000 de lei de pe urma căpşunilor", spune Adina, soţia lui Ion Manasiescu.
Cultivatorii din Polovragi au mâinile crăpate şi bătătorite de atâta muncă, iar când trag linie şi socotesc, se întristează pentru că nu se aleg cu mare lucru.
Maria Popescu se ocupă de cultivarea căpşunilor de 15 ani, împreună cu familia. Femeia se plânge că acest an este unul dintre cei mai slabi: „Suntem la mâna lui Dumnezeu şi n-avem ce face. Căpşunile se înnegresc şi nu le mai putem comercializa. Se strică chiar pe rod, înainte de a le culege.
Cred că 70% din producţie este afectată. Muncim mult şi ajungem să nu ne alegem cu nimic. Poate reuşim măcar să ne scoatem cheltuielile. Situaţia asta este din cauza ploilor din primăvară şi a gerului din iarnă. Lucrările încep din toamnă. De două-trei ori le prăşim, după care le plivim la mână. Avem o suprafaţă de o jumătate de hectar cultivată cu căpşuni".
250 de tone de căpşuni pe an
Primarul comunei Polovragi, Ştefan Făsuescu (USL), câştigător al unui nou mandat în urma alegerilor locale, precizează că 80% din populaţia localităţii se ocupă de cultivarea căpşunilor. Edilul-şef spune că, într-un an obişnuit, producătorii realizează 250 de tone de căpşuni: „Anul acesta, nici jumătate din producţia de anul trecut nu se va obţine, pentru că a plouat foarte mult. Fiecare familie are o suprafaţă de teren pe care o cultivă cu căpşuni, de la un ar şi până la un hectar. Piaţa de desfacere este în toată ţara. Vin să cumpere angrosişti din Hunedoara, Constanţa, Braşov, Tulcea şi din alte judeţe. Cei mai mulţi vin din Bucureşti să cumpere căpşunile".
Se încarcă comentariile...
