Amanuntele aparent nesemnificative pot avea un rol decisiv in alegerea presedintelui SUA

Azi-noapte tarziu, la 4,00 ora Bucurestiului, a avut loc prima din cele trei dezbateri televizate Bush-Kerry, cate sunt prevazute, tema constituind-o, in conditiile situatiei din Irak si ale luptei

Azi-noapte tarziu, la 4,00 ora Bucurestiului, a avut loc prima din cele trei dezbateri televizate Bush-Kerry, cate sunt prevazute, tema constituind-o, in conditiile situatiei din Irak si ale luptei globale impotriva terorismului, politica externa si securitatea nationala. Anticipand-o in unanimitate ca palpitanta, dat fiind momentul politic actual, presa americana staruie asupra importantei extraordinare pe care, dincolo de prezentarea intentiilor programatice ale celor doi candidati (asupra carora vom reveni pe larg in ziarul de maine), le pot avea amanuntele aparent nesemnificative, asa cum indica o retrospectiva a infruntarilor la televiziune ale candidatilor prezidentiali, de-a lungul anilor. Prima dezbatere televizata a avut loc in 1960, cand s-au aflat fata in fata vicepresedintele de atunci, Richard Nixon, si senatorul, relativ putin cunoscut, din Massachusetts, John Kennedy. Sansele acestuia din urma erau apreciate ca slabe, el fiind considerat o prada usoara in fata mult mai experimentatului sau oponent, un adevarat vulpoi intr-ale politicii. Previziunile au fost date insa total peste cap, ca urmare a unor detalii la prima vedere minore. Pentru ca nu s-a barbierit de doua ori in cursul aceleiasi zile, fata lui Nixon (dat fiind ca barba ii crestea cu repeziciune) a aparut pe ecrane ca fiind cadaverica (imediat dupa incheierea transmisiei, mama sa i-a telefonat, profund ingrijorata, intrebandu-l daca nu e bolnav). In schimb, adversarul, proaspat barbierit si ferchezuit, a parut a fi in plina forma (desi se stie ca J.F.K. avea serioase probleme de sanatate, ca urmare a unei rani primite in razboi). A contat enorm si culoarea fundalului, in spatele caruia se aflau cei doi candidati, care l-a avantajat net pe Kennedy. Rezultatul? Alegatorii au optat pentru acesta din urma, nedorind sa-si dea votul unui candidat care aparea pe "sticla" aproape muribund. Sarind peste ani, la dezbaterea din anul 2000 dintre Al Gore si Bush junior, fizionomia arborata de primul, care ridica ochii spre cer si suspina adanc ori de cate ori contracandidatul sau emitea vreunul din "panseurile" pentru care a devenit celebru ("bushismele"), i-a adus un deserviciu: socotindu-l "distant, increzut si arogant", electoratul i-a acordat puncte suplimentare lui George W. In 1996, candidatul democrat Michael Dukakis, partizan ferm al abolirii pedepsei cu moartea, a fost intrebat de unul dintre jurnalistii prezenti in studio daca si-ar mentine opinia in cazul cand sotia sa ar fi violata si ucisa de un nemernic. Dukakis, om de principii, a raspuns afirmativ. Telespectatorii, adica alegatorii, l-au socotit insa "ca un om fara inima" si l-au preferat, ca atare, pe candidatul republican, Bush senior. In dezbaterea din 1984, candidatul democrat Walter Mondale a facut imprudenta sa se intrebe daca varsta inaintata (73 de ani) a adversarului sau, republicanul Ronald Reagan, nu constituie un impediment pentru ocuparea fotoliului de la Casa Alba. Reagan, care, in calitatea sa de fost actor, avea replica rapida, i-a intors-o imediat: "N-as face din chestiunea varstei o tema electorala. N-as vrea sa exploatez in scopuri politice tineretea si lipsa de experienta a oponentului meu". Daca programul politic al lui Mondale nu lasa cu nimic de dorit, remarca sa l-a costat scump, electoratul apreciindu-l pe Reagan ca om de spirit, plin de incredere in sine, calitati prezidentiale de necontestat. Ramane de vazut ce invataminte au putut trage cei doi candidati de acum si consilierii lor de imagine din aceste experiente ale trecutului. Pentru a preintampina orice surpriza neplacuta, respectivii consilieri au negociat la sange, timp de cateva saptamani, conditiile in care sa se desfasoare cele trei dezabateri prevazute - inclusiv care sa fie temperatura in studio, ce inaltime sa aiba cele doua pupitre si ce distanta sa fie intre ele. Consilierii lui Bush au cerut ca pupitrele sa aiba exact 1,25 metri inaltime si sa se afle la o distanta de 3 metri intre ele. Motivul? Kerry, fiind mult mai inalt, sa nu para ca il domina pe Bush... ...Neindoios, si candidatii la alegerile prezidentiale din Romania ar avea de unde sa invete, pentru a evita intamplari neplacute de felul celor amintite mai sus si care pot avea o insemnatate cruciala la urne.