O pădure fosilizată veche de 385 de milioane de ani a fost descoperită în statul New York

O pădure fosilizată veche de 385 de milioane de ani a fost descoperită în statul New York

FOTO captură Smithsonian Mag/William Stein and Christopher Berry

Ceea ce par a fi urmele fosilizate ale celei mai vechi păduri din lume, de acum circa 385 de milioane de ani, au fost descoperite în nordul statului New York, potrivit unui nou studiu publicat în Current  Biology, relatează CNN şi Smithsonian Mag.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rădăcinile fosilizate ale unei păduri cu arbori cu structură asemănătoare celor din zilele noastre au fost descoperite întâmplător la Cairo, la circa 60 de kilometri sud de Albany.
Christopher Berry, coautor al studiului şi paleobotanist la Universitatea Cardiff din Marea Britanie, a declarat că iniţial a crezut că un arbore modern crescut în piatră fusese tăiat, însă analiza solului a arătat urme ale unei structuri mult mai vechi, surprinzător de elaborate pentru vârsta ei.
 
William Stein, coordonatorul studiului, profesor de ştiinţe ale vieţii la Universitatea Binghamton, a spus că complexitatea sistemului de rădăcini le-a părut uluitoare.
 
Sistemul  de rădăcini al arborilor arată că copacii din vechime erau unii sofisticaţi,  eficienţi în utilizarea resurselor, ele aparţinând genului Archaeopteris, cu frunze plate şi verzi  – un gen care a dat naştere primilor copaci moderni.
 
 
Descoperirea oferă o privire asupra uneia dintre cele mai mari perioade tranziţionale între un pământ fără păduri şi unul cu zone întinse de pădure.
 
FOTO captură Smithsonian Mag/ William Stein and Christopher Berry
 
Pădurea de la Cairo a existat cu 140 de milioane de ani înainte de apariţia dinozaurilor, în timp cele mai bătrîne insecte cunoscute au trăit acum circa 400 de milioane de ani.
 
La mijlocul perioadei devoniene, în Paleozoic (acum între 419 şi 359 milioane de ani) pădurea se afla la 30 de grade sud de ecuator clima oscilând între una temperată şi una aridă.
 
Cercetătorii au identificat trei tipuri de arbori, unul dintre ei fiind unic acestei păduri. 
 
„Apariţia pădurilor a creat o schimbare majoră în ecologia pământului , atât terestră, cât şi marină”, a spus Stein, coordonatorul studiului, citat de Smithsonian Mag.
 
În timpul perioadei devoniene, spun oamenii de ştiinţă, o scădere dramatică a nivelurilor dioxidului de carbon a dus la o răcire a pămantului care posibil să fi provocat dispariţiile în masă de la sfârşitul perioadei.
 
„E cumva opusul a ceea ce vedem astăzi, când ne confruntăm şi noi cu o posibilă dispariţie în masă. Aşa că în sensul ăsta istoria are însemnătate pentru noi. Dacă cercetăm cum au apărut aceste păduri şi care au fost rezultatele, mai ales dacă avem în vedere scopul planetelor am putea înţelege transformările care au loc azi”.
 
FOTO captură Smithsonian Mag/ William Stein and Christopher Berry
 
Pădurea fosilizată descoperită la doar câteva zeci de kilometri distanţă, în Gilboa, este mai tânără cu două sau trei milioane de ani. Aici a fost descoperit un gen de plante, Eospermatopteris, asemănătoare ferigilor de zi cu trunchiuri poroase şi rădăcini puţin adânci specifice unei regiuni umede care nu permitea un sistem mai solid de rădăcini. În cazul pădurii din Cairo în schimb, perioadele de secetă au favorizat sistemul complex de rădăcini al arborilor Archaeopteris. Ipoteza oamenilor de ştiinţă este că pădurea a dispărut în urma unor inundaţii de proporţii catastrofale.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările