Omul care a demontat Universul aşa cum l-ar fi creat Dumnezeu: 450 de ani de la naşterea lui Galileo Galilei
0În urmă cu aproape jumătate de mileniu s-a născut omul care avea să transforme ceea ce ştim despre Univers şi să îndrăznească, prin observaţii şi studii, să spună că Pământul e un biet „satelit“ al Soarelui şi nu invers, după cum se credea până atunci. Galileo Galilei avea să fie numit, câteva secole mai târziu, „părintele ştiinţei moderne“.
Galileo Galilei s-a născut pe 15 februarie 1564 (a murit pe 8 ianuarie 1642) şi a fost un fizician, matematician, astronom şi filosof italian care de-a lungul vieţii sale a îmbunătăţit telescopul, a studiat mişcarea planetelor şi a stabilit teoria mişcării uniforme accelerate a obiectelor. Ceea ce se predă acum la cursurile de fizică la nivel de liceu şi început de facultate sunt meritul cercetărilor lui Galilei în domeniul cinematicii (via Wikipedia).
Tot Galileo Galilei a confirmat, mulţumită observaţiei prin telescop, fazele planetei Venus, a descoperit cei mai mari patru sateliţi ai lui Jupiter, corpuri denumite mai apoi „luni galileene“, şi el a observat şi analizat petele solare. Galileo a lucrat şi în ştiinţa aplicată şi în tehnologie, îmbunătăţind tehnica de construcţie a busolelor.
Totuşi, munca lui Galilei nu s-a derulat fără obstacole. El a fost un susţinător al copernicanismului, iar asta i-a adus probleme cu biserica şi cu intelectualii acelor vremuri care nu susţineau teoria lui Nicolaus Copernic. Acest concept, denumit „heliocentrism“, presupune că Pământul se învârte în jurul Soarelui, la fel ca celelalte planete, şi nu este planeta Terra centrul sistemului solar. După 1610, când a început Galileo Galilei să susţină public heliocentrismul, a întâmpinat o puternică opoziţie din partea a numeroşi filosofi şi clerici, doi dintre aceştia din urmă denunţându-l inchiziţiei romane la începutul lui 1615.
La acea vreme a fost achitat de orice acuzaţie, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals şi contrar Scripturii” în februarie 1616, iar Galileo a fost avertizat să abandoneze susţinerea sa, ceea ce a promis să facă. După ce, mai târziu, şi-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii“, publicată în 1632, a fost judecat de Inchiziţie, găsit suspect de erezie, forţat să retracteze şi şi-a petrecut restul vieţii în arest la domiciliu.
Atracţia faţă de ştiinţă şi mari descoperiri
Galileo Galilei a studiat medicina pentru o scurtă perioadă la Universitatea din Pisa, însă a preferat matematica pe care a învăţat-o luând lecţii private de la profesori ai universităţii. În 1589 este numit la conducerea catedrei de Matematică a Universităţii din Pisa, unde va rămâne până în 1592. Poziţia îl solicita să susţină cursuri de astronomie bazate pe teoria lui Ptolemeu, conform căreia Soarele şi toate planetele sistemului solar se rotesc în jurul Pământului (via Astronomy). Pregătirea pentru aceste cursuri a aprofundat înţelegerea lui Galileo despre astronomie.
În lucrarea „Despre mişcare“ vorbeşte despre gravitaţie şi cum influenţează aceasta căderea obiectelor. Există şi o anecdotă cu privire la cercetările a cărei veridicitate nu este confirmată. Se spune că el arunca bile de fier din turnul din Pisa, pentru a le demonstra filosofilor aristotelici că obiectele grele nu cad mai repede decât cele mai uşoare, trăgând astfel concluziile pe baza observaţiilor. De asemenea, el a fost pentru prima dată recunoscut public când a prezentat „balanţa hidrostatică“ pentru determinarea greutăţii specifice a unui corp.
Apariţia telescopului refractor este atribuitǎ lui Galileo Galilei, care a arătat prima aplicaţie în Veneţia în 1609. Totuşi, primul telescop a fost construit în 1608 de către danezul Hans Lipperhey, dar era unul reflector şi cu o putere de mărire destul de mică. Galilei s-a folosit însă de acel principiu de bază, a construit o lunetă cu ocular divergent, care îi poartă numele, şi care mărea de o mie de ori. Primul susţinător al proiectului său a fost Cosimo II de Medici, Mare Duce al Toscanei, pe care îl învăţase matematică. Drept recompensă, el l-a numit pe Galileo „matematician şi filosof al Marelui Duce al Toscanei“ şi i-a dat o vilă în care Galileo şi-a continuat cercetările legate de astrele cereşti (via gheorghe.manolea.ro).
Un alt capitol important din viaţa lui Galileo a fost stabilirea mişcării sateliţilor planetei Jupiter. El a considerat că observarea cele patru luni reprezintă cea mai importantă descoperire a sa (via Astronomy). „Aici avem un argument fin şi elegant pentru a înceta dubiile acelora care, în timp ce acceptă cu mintea liniştită revoluţiile planetelor în jurul Soarelui în sistemul copernician, sunt foarte deranjaţi că Luna se roteşte în jurul Pământului şi că îl acompaniază într-o rotaţie anuală în jurul Soarelui“, susţinea Galilei. „Unii au crezut că această structură a Universului ar trebui să fie respinsă, fiind imposibilă. Dar acum avem nu doar o planetă rotindu-se în jurul alteia, pe când ambele parcurg o orbită mare în jurul Soarelui; ochii noştri ne arată patru stele care hoinăresc în jurul lui Jupiter, precum Luna în jurul Pământului, pe când toate realizează o revoluţie mare în jurul Soarelui în doisprezece ani“.
Scurtă prezentare a lui Galileo Galilei
Reabilitarea geniului
În anul 1979, Papa Ioan Paul al II-lea a declarat că este posibil ca Biserica Catolică să fi greşit condamnându-l pe Galileo. Ca urmare, a înfiinţat o comisie care să studieze procesul acestuia. În 1983, comisia a ajuns la concluzia că Galileo nu ar fi trebuit să fie condamnat, iar la recomandarea acesteia, în 1984, Vaticanul a publicat toate documentele referitore la procesul lui Galileo.
În 1992, Papa şi-a asumat concluziile comisiei, reabilitându-i renumele lui Galileo Galilei şi absolvindu-l de acuzaţia de erezie. În decembrie 2008, Papa Benedict al XVI-lea, despre care se ştia că în trecut scuzase condamnarea lui Galileo pentru erezie, a declarat că înţelegerea legilor naturii ar putea stimula aprecierea lucrării lui Dumnezeu (via Astronomy).
Eppur si muove (în trad.: Şi, totuşi, se mişcă).
De-a lungul timpului, Galileo Galilei a fost numit „părintele astronomiei observaţionale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiinţei“ şi „părintele ştiinţei moderne”. Mai mult, Stephen Hawking, cel mai cunoscut fizician în viaţă şi asemănat de multe ori cu Galilei, a spus că italianul, poate, mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru naşterea ştiinţei moderne (via Wikipedia).
În final, mai există un mit cu privire la Galilei, acela că ar fi spus: „Eppur si muove“ (în trad.: „Şi, totuşi, se mişcă“). Asta în perioada izbucnirii conflictului cu Biserica, iar prin acest enunţ el a vrut să transmită că deşi ei îi cer să-şi renege teoria şi munca, ei nu pot contesta faptele. Formularea apare într-un tablou semnat de un pictor spaniol la doi ani după moartea lui Galileo Galilei şi mai apare în cartea „The italian library“, din 1757, semnată Giuseppe Baretti.
Află mai multe despre Galileo Galilei:
Se încarcă comentariile...
