Profesor formator în sistemul de educaţie „Step by Step“: „Părinţii vor să se implice cât mai puţin şi aşteaptă ca şcoala să îl scoată pe copil academician“

Profesoara Marinela Peiciu (40 de ani), din Tulcea, face o radiografie a şcolii româneşti şi explică diferenţele dintre sistemul de învăţământ tradiţional şi cel alternativ, numit Step by Step.

În România, există mai multe sisteme alternative de învăţământ, dar şi şcoli private. Pe lângă sistemul tradiţional, în ţara noastră funcţionează instituţii care folosesc metode cum sunt: Waldorf, Montessori, Step by Step, Freinet sau Planul Jena. Indiferent unde îşi înscriu părinţii copiii, mulţi lasă doar pe seama şcolii formarea pentru viaţă a celor mici, crede profesoara Marinela Peiciu, unul dintre formatorii sistemului Step by Step.

„Weekend Adevărul“: Cum aţi ajuns să lucraţi în sistemul de învăţământ alternativ?

Marinela Peiciu: Mi s-a hărăzit să fiu dascăl în Step by Step. Am absolvit în anul 1996 Liceul Pedagogic din Tulcea, care pe atunci se numea Şcoala Normală, iar şeful de promoţie primea repartiţie în oraş. Era disponibil un singur post şi aşa am ajuns să lucrez la Grădiniţa nr. 3 din municipiu, care deja implementase sistemul de învăţământ alternativ Step by Step, despre care nu ştiam chiar nimic la momentul respectiv. 

Din 1994, şi România a ales alternativa

Cum a pătruns învăţământul alternativ în România?

Era anul 1994 când câţiva traineri americani au venit în ţara noastră şi au format primele cadre didactice, prin Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Atunci a fost adus şi mobilier original pentru utilarea claselor. În România, toate unităţile şcolare aveau atunci un mobilier rigid, de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, dulapuri înalte cu uşi la care copilul avea acces limitat. Mobilierul Step by Step are un design ergonomic, fără uşi, tip etajeră, accesibil pentru copii, cu muchii rotunjite, în culori calde.

Grădiniţa Step by Step Tulcea FOTO Arhivă personală

Care sunt principiile după care funcţionează învăţământul alternativ Step by Step?

Curriculumul este neschimbat, iar elevii dobândesc aceleaşi competenţe, numai că diferă modalitatea de predare. Copiii lucrează în centre de activitate, împărţiţi în grupuri mici: unii fac exerciţii la matematică, alţii învaţă literele, iar alţii pictează în centrul de artă. Principiul fundamental după care se ghidează metoda alternativă Step by Step este individualizarea. Elevii trebuie să înveţe cu plăcere. Nu toţi lucrează la aceeaşi fişă sau la acelaşi material. Important este ca elevul să poată crea, să poată învăţa în stilul său şi în acord cu tipul de inteligenţă, pentru că fiecare este unic. Unii au înţeles că, la o astfel de clasă, copilul face ce vrea, ceea ce nu este adevărat.

Care a fost perioada de glorie a sistemului de învăţământ alternativ şi care sunt cauzele pentru care el a regresat?

Până prin 2006, erau multe clase de grădiniţă şi de învăţământ primar unde elevii învăţau în sistem Step by Step. Din păcate, se poate constata un regres al extinderii sistemului alternativ de învăţământ. Principala cauză ar fi cea pecuniară. La o clasă Step by Step este nevoie de două cadre didactice pentru a se putea aplica metodologia de predare specifică.

Pentru a se asigura programul prelungit în şcoală, una dintre învăţătoare lucrează în plus faţă de norma de bază, iar remuneraţia pentru orele suplimentare este suportată de către părinţi prin cotizaţia lunară plătită către asociaţia de părinţi. Salarizarea a două învăţătoare pentru o singură clasă, când alocarea bugetară este „per capita“, efortul financiar din partea părinţilor sunt motive care au determinat în multe cazuri desfiinţarea claselor Step by Step. Dar Grădiniţa nr. 3 din Tulcea a rămas integral cu predare în acest sistem alternativ, iar solicitările părinţilor pentru acest program sunt constante. În prezent, în municipiu şi judeţ, 12 unităţi cuprind 22 de clase Step by Step de preşcolari, iar în 8 şcoli funcţionează 29 de clase de învăţământ primar.

Grădiniţa Step by Step Tulcea FOTO Arhivă personală

„Multe teme nu înseamnă progres“

Cum a ajuns o grădiniţă din Tulcea să devină centru de formare a cadrelor didatice pentru sistemul de învăţământ alternativ Step by Step?

Grădiniţa nr. 3 a devenit grădiniţă model de training, după etapa de formare a echipei. Eu am avut şansa de a intra în echipa de traineri a grădiniţei de la debutul carierei didactice. Această echipă a format educatoare din Tulcea, Galaţi, Brăila, Bacău şi Bucureşti. Cursurile sunt structurate pe două module, fiecare cu o durată de cinci zile şi includ activităţi demonstrative. Cadrele didactice au învăţat principiile alternativei, cum se planifică şi se desfăşoară activitatea pe centre.

Pe diverse grupuri au apărut comentarii negative venite din partea părinţilor. Aceştia sunt nemulţimiţi vizavi de faptul că, deşi copilul stă opt ore la şcoală, încă mai are de făcut teme acasă. Cum comentaţi aceste puncte de vedere?

Este greu ca după patru ore de activitate intensă să reuşeşti, la şcoală, în programul de după prânz să faci toate temele. Părintele îşi doreşte ca elevul să vină acasă cu toate temele făcute, ceea ce este imposibil de cele mai multe ori. În programul suplimentar al zilei, învăţătorul insistă pe anumite puncte sensibile, lacune ale elevilor sau se desfăşoară activităţi de dezvoltare personală.

Sunteţi adepta temelor pentru acasă?

Nu văd de ce copilul ar primi foarte multe teme pentru acasă, pentru că, după ora 17.00, copilul nu mai funcţionează la capacitate maximă. Multe teme nu înseamnă progres. Pe de altă parte, nu îl înţeleg pe părintele care vrea să se implice cât mai puţin în educaţia copilului şi aşteaptă ca şcoala să-l scoată academician. Acasă tema se poate reduce la un exerciţiu care vizează un concept nou învăţat în ziua aceea. Copilul poate fi urmărit de părinte în timp ce lucrează, iar astfel, părintele vede ce conţinuturi noi au fost predate şi dacă propriul copil le stăpâneşte sau nu.

Grădiniţa Step by Step Tulcea FOTO Arhivă personală

Sistemul Step by Step se opreşte la ciclul gimnazial. Cum se adaptează un copil în clasa a V-a?

Nu doar practica, ci şi cercetările sociologice au arătat că un copil de la Step by Step se adaptează mai bine la schimbări. În prezent, generaţiile sunt dezinvolte şi par a nu avea mari probleme de acomodare. În urmă cu zece ani, însă, era o diferenţă, în sensul în care copilul care venea de la Step by Step adresa întrebări în timpul orei, îşi exprima liber opiniile, iar profesorii îl catalogau ca „obraznic“. Copiii de la învăţământ tradiţional scriau caligrafic, mai frumos, însă lucrările celor de la Step by Step abordau idei inedite. Dacă cei de la tradiţional erau timoraţi în timpul examenelor şi stăteau stingheri, într-un colţ, ceilalţi râdeau şi stăteau în grup. ;

În Cehia, alternativa a devenit regulă

Multe dintre ideile de bază ale alternativei Step by Step au fost copiate şi de sistemul de învăţământ tradiţional.

Da. De exemplu, în învăţământul preşcolar a fost preluată ideea întâlnirii de dimineaţă, sectorizarea sălii de clasă pe centre de activitate, iar părinţii au devenit parteneri ai şcolii, ei au dreptul să intre în clasă să vadă ce au lucrat copiii la grădiniţă, nu doar să-i aştepte în spatele uşii. În Republica Cehă, spre exemplu, Step by Step nu mai este o alternativă, ci întreg învăţământul tradiţional se bazează pe principiile Step by Step. Demonstrându-şi valenţele, alternativa a fost asimilată, devenind o regulă. Eu cred în acest sistem alternativ de educaţie, de aceea am ales ca şi copilul meu, care este elev în clasa a II-a, să înveţe în această alternativă.