Te-ai rănit într-un accident casnic şi ajungi în spital? Plăteşti, chiar dacă eşti asigurat: „Legislaţia este lacunară”

Cazul unei pensionare din Timişoara care a ajuns la spital după ce s-a rănit în timp ce îşi ajuta vecinii să culeagă nişte struguri şi pusă la plata spitalizării, chiar dacă este asigurată, scoate la iveală o situaţie în care persoane rănite în accidente casnice pot ajunge să achite cheltuieli de spitalizare, chiar dacă sunt asigurate în sistemul public.

O pensionară din Timişoara, ajunsă la spital cu o fractură de vertebră, vătămare suferită în timp ce îşi ajuta vecinii să culeagă strugurii, a primit la externarea din spital o notificare prin care era înştiinţată că trebuie să suporte costul spitalizării, chiar dacă este asigurată. Motivul: vătămarea femeii a survenit în timp ce aceasta presta o muncă nedeclarată.

„În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, asigurările sociale de sănătate nu acoperă costurile cu accidentele sau vătămările din culpă; în această categorie se includ toate tipurile de accidente, rutiere, accidentele de muncă, precum şi accidentele sportive. În cazul accidentelor rutiere, costurile sunt acoperite de asigurarea RCA sau asigurarea CASCO, în cazul accidentelor de muncă, costurile sunt acoperite de Ministerul Muncii, iar în cazul accidentelor sportive, de asigurările de risc pentru activităţile sportive. În cazul în care persoana respectivă desfăşoară muncă nedeclarată, va trebui să suporte costurile spitalizării”, se arată în notificarea prin care femeiea era înştiinţată că trebuie să achite peste 3.000 de lei pentru spitalizare.

Cazul pensionarei din Timişoara scoate, astfel, la iveală faptul că orice persoană care suferă vătămări în urma unui accident casnic, spre exemplu, poate fi pusă la plata spitalizării. De pildă, un pensionar care ajunge să fie internat în urma unor vătămări suferite în timp ce îşi spărgea lemnele pentru a se încălzi, trebuie să primească la externare o notificare cu costurile spitalizării şi un termen pentru plată. O femeie care suferă vătămări corporale în timp ce găteşte, îşi toarnă din greşeală apă fierbinte pe picioare şi ajunge să fie internată în spital, este notificată că trebuie să achite costurile spitalizării, chiar dacă este asigurată. Un om care ajunge în spital după ce s-a rănit reparându-şi gardul trebuie să primească notificare prin care este înştiinţat cu privire la costul spitalizării. Iar exemplele pot continua la nesfârşit.

Prevederea legală în baza căreia se întâmplă acest lucru este art. 320 din Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii: „Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată”.

Juristul Spitalului Judeţean Timişoara, Lioara Bartulov, a explicat că în cazul vătămărilor corporale suferite ca urmare a unor accidente rutiere, spitalul se constituie parte civilă în procesul penal pentru recuperarea costurilor de spitalizare. În cazul pacienţilor care au suferit alte vătămări corporale, în care persoana vinovată de producerea vătămării corporale nu este cunoscută, pacientul este notificat că trebuie să suporte costurile de spitalizare.

„Procedura e în felul următor. Pacientul se internează. Spitalul îi acordă aceste îngrijiri medicale şi tot ce este necesar, iar la externare i se eliberează o notificare emisă de către biroul juridic şi semnată de managerul instituţiei prin care i se aduce la cunoştinţă că în cazul în care este sub incidenţa art. 320 trebuie să răspundă şi să repare prejudiciul cauzat. Spitalul este obligat să îl notifice pe pacient şi poate să îl acţioneze în instanţă pentru că numai o instanţă va stabili dacă pacientul va repara sau nu prejudiciul, respectiv dacă a avut cineva sau nu o culpă în producerea vătămării”, a declarat Lioara Bartulov.

Potrivit juristei de la Spitalul Judeţean Timişoara, pacientul are şi un termen în care trebuie să achite costurile spitalizării, spitalul având posibilitatea ca după expirarea termenului să se îndrepte în instanţă pentru a le cere judecătorilor să stabilească cine se face vinovat de producerea vătămării. Lioara Bartulov a declarat, însă, că spitalul nu se îndreaptă în instanţă,  de cele mai multe ori cheltuielile rămânând în sarcina spitalului.

„Legislaţia este lacunară, iar problema este la nivel naţional. Există acum de curând o decizie a ÎCCJ  care încearcă să reglementeze câteva chestiuni. Persoana care a suferit o vătămare corporală nu va putea fi obigată la plata cheltuielilor ocazionate de cheltuielile de spitalizare atunci când autorul nu este cunoscut sau persoana şi-a retras plângerea. Dacă se bat două persoane, iar victima ajunge în spital şi ulterior îşi retrage plângerea, cheltuiala rămâne în sarcina spitalului. Ne confruntăm cu foarte multe cazuri şi legislaţia este lacunară. Este un articol în jurul căruia ne învârtim la nivel naţional”, a mai declarat Lioara Bartulov, potrivit căreia deşi spitalul poate deschide procese pentru recupararea costurilor de spitalizare în cazul vătămărilor corporale, acest lucru nu s-a întâmplat. „Suntem la faza în care ne constituim parte civilă în cadrul unor dosare penale”, a mai declarat Lioara Bartulov.