Cum se face dreptatea în Stabor. Cei trei judecători, cei mai drepţi dintre ţigani: „Zburau securile, dar am reuşit să aducem pacea“

Au fost aleşi să judece neînţelegerile dintre romi şi să aducă pacea în comunităţile de ţigani. Este vorba de trei dintre cei mai vestiţi judecători romi, denumiţi ţigani krisinitori, care locuiesc în cartierul Meteor din Târgu Jiu. Sunt chemaţi să împartă dreptatea şi să aducă înţelegerea între romii din toată Oltenia, dar şi din alte zone ale ţării.

Mihai Istratie are vârsta de 65 de ani şi de 15 ani împarte dreptate între romii care, din diverse motive, intră în conflict. A fost ales de comunitatea din cartierul Meteor pentru a îndeplini această misiune. 

Mihai Istrate a fost solicitat să-i judece, împreună cu staborul format din ceilalţi judecători din Meteor, pe romii din alte comunităţi din ţară. Condiţia principală pentru ca judecată să se încheie în bune condiţiii este ca părţile implicate în conflict să accepte hotărârea luată de judecători. 

„Ne retragem toţi din comisie şi, apoi, le dăm un verdict. Trebuie să ajungem la o înţelegere. Noi condamnăm în sume de bani, ca să nu mai facă asemenea fapte. Am fost aleşi, pentru că suntem consideraţi oameni înţelepţi. Toţi locuitorii cartierul s-au adunat şi au fost aleşi cei mai corecţi oameni. Am judecat zeci de procese. În cartierul nostru nu mai au loc conflicte. Oamenii s-au liniştit. Am mers şi în alte judeţe unde am fost chemaţi să judecăm. Am fost la Strehaia, în Dolj sau în Olt, pentru a aplana conflictele. Ambele părţi trebuie să accepte hotărârea pe care o luăm, dacă nu se pot adresa autorităţilor“, ne explică judecătorul de etnie romă. 

Tradiţia, motiv de conflict

Cele mai multe cazuri la care chemaţi romii krisinitori pornesc de la bani şi de la problemele ivite ca urmare a unor iubiri interzise. În tradiţia ţiganilor, fetele se logodesc de la vârste fragede. Nu este vorba de iubire, ci de un aranjament care se face între familia fetei şi cea a băiatului, care urmează să se căsătorească peste câţiva ani. Părinţii tinerei oferă o zestre, care constă de obicei în galbeni, familiei băiatului, care se va ocupa de organizarea nunţii. Cei doi stau despărţiţi, fiecare în familia lui, până când ajung la vârsta legală pentru a se căsători, însă în acest timp se mai întâmplă ca fata să se îndrăgostească de altcineva, iar familia tânărului nu acceptă această ruşine, iar înţelegerea pică. 

Mihai Istratie ne povesteşte că unele dintre cele mai dificile procese la care a luat parte au fost cele cu provire la împărţirea aurului primit de la statul român, care fusese confiscat în timpul regimului comunist: 

„Cele mai multe conflicte pornesc de la neînţelegerile din familie, că nevasta nu se înţelege cu bărbatul, vecinul se ceartă cu celălalt vecin sau cu privire la bani. Au fost procese foarte grele cu aurul recuperat de la statul român familia nu s-a înţeles cu privire la împărţirea lui. S-a dat aurul înapoi şi cei din familie nu s-au înţeles cu privire la împărţirea aurului şi atunci suntem chemaţi să facem pace şi o împărţeală corectă“, spune Mihai Istratie. 

„Zburau securile, dar am reuşit să aducem pacea“

Mişu Mihai este vicepreşedintele organizaţiei romilor de krisinitori. Are 67 de ani şi este unul dintre cei mai bătrâni judecători din cartierul Meteor. Cel mai greu caz pe care l-a judecat a fost în localitatea Strehaia. Un ţigan şi-a părăsit nevasta şi copilul şi a fugit cu o altă tânără. Familia fetei s-a revoltat pentru că bărbatul nu mai vroia să înapoieze nimic din zestrea oferită de părinţii soţiei.

„Cel mai mare proces pe care l-am avut a fost la Strehaia. Şi-a lăsat unul nevasta şi a fugit cu alta şi avea şi un copilaş. Nu-i mai dădea nici zestrea, nici nimic. Era scandal foarte mare când am ajuns. Se băteau. Au trimis după noi. M-am dus eu cu Radu Biriţă. Era toată Strehaia adunată acolo. I-am ascultat pe fiecare în parte şi apoi am luat o decizie. Am stabilit să mai dea înapoi 200 de galbeni. Am reuşit să aducem pacea. Avem mai mult un rol de mediator şi suntem atestaţi în acest fel. Noi nu suntem salariaţi şi nu luăm bani. Ne bucurăm de respectul comunităţii. Autorităţile ne cheamă pe noi când au nevoie de un ajutor,

ne-a povestit Mişu Mihai, rom krisinitori. 

Judecătorii din Meteor au devenit cunoscuţi în toată ţara, pentru că aproape toate cazurile s-au încheiat cu împăcarea părţilor implicate. 

Cel  mai periculos a fost la un proces de la Drăgăneşti Olt, unde ţiganii erau foarte agitaţi şi erau la un pas să se bată cu topoarele. Judecătorii din Meteor au reuşit să aducă pacea. „Am fost la Drăgăneşti Olt, unde zburau săcuricle şi am zis că aici murim şi noi. I-am spus unuia care avea securea în mână să se ducă şi să-i dea în cap adversarului, dar pe urmă nu îl mai judecăm noi, ci tribunalul. Când am ajuns, oamenii s-au mai liniştit. I-am ascultat separat şi am făcut să facem pace între ei“. 

Pedepsele stabilite de stabor sunt de ordin pecuniar. Jurisdicţia judecătorilor romi este limitată. Aceştia nu pot să judece cazuri de încălcări grave ale legii penale, iar, în cazul în care părţile nu se înţeleg nici după hotărârea luată de stabor pot să meargă în instanţa de judecată. Astfel, romii krisinitori sunt un fel de mediatori, această formă de judecată fiind mult mai avansată şi cu o tradiţie îndelungată în comunităţile de romi. 

Mişu Mihai s-a născut în judeţul Dolj, într-o familie de ţigani căldărari care locuia în cort şi mergea dintr-o localitate în alta pentru a-şi vinde produsele, de obicei cazanele pentru ţuică. A avut o viaţă grea în copilărie şi în tinereţe. S-a ocupat de confecţionarea cazanelor. „Am ajuns în 1960 aici. Eram cu corturile. Erau condiţii foarte grele de trai. Apoi ni s-a dat un teren să ne facem o casă. Atunci nu se dădeau autorizaţii pentru ridicarea de case. Ne-am ocupat cu căldări, cazane şi pelucrarea fierului. Am învăţăt de la bunicul şi tatăl meu şi am continuat să lucrez. Pe timpul lui Ceauşescu era ilegal pe timpul acela să facem cazane. Veneau mai mult noaptea să ne caute că le era frică . Făceam cazane de 50 de litri de calitate foarte bună“, ne spune Mişu Mihai. 

Mihai Toma, şeful judecătorilor

Mihai Toma este preşedintele Comitetului European al Romilor Krisinitori şi este şeful judecătorilor romi din judeţul Gorj. Comitetul pe care îl conduce este format din 16 judecători. În multe cazuri romii krisinitori au reuşit să fie mai eficienţi decât instanţele de judecată. Are o experienţă vastă şi a fost prezent în diferite zone din ţară. A fost chiar în pericol să fie agresat de romii care se aflau în conflict, dar, de fiecare dată, a reuşit să găsească soluţii pentru aplanarea tensiunii şi împăcarea între părţi. Cea mai periculoasă experienţă trăită a fost în localitea doljeană Băileşti. 

Legile după care funcţioneză staborul sunt nescrise, transmise din generaţie în generaţie. Mihai Toma şi judecătorii pe care-i conduce sunt văzuţi în comunităţile de romi din Oltenia, dar şi din Valea Jiului , ca o instanţă superioră. Acesta a participat la sute de judecăţi. Se ocupă de medierea stărilor de conflict dintre romi chiar dinainte de 1989, de pe timpul regimului comunist. În perioada respectivă, romii erau anchetaţi pentru aurul pe care îl deţineau sau îl tranzacţiona. A învăţat toate secretele romilor krisinitori de la judecătorii bătrâni. Încă din tinereţe participa în calitate de observator la staboruri. Astfel, desemnarea lui ca judecător a avut loc într-un mod firesc ca urmare a schimbului între generaţii. Mihai Toma este acum cel mai cunoscut judecător al romilor din Gorj. A fost în multe situaţii de conflict de un real ajutor instituţiilor statului.  

„Suntem prezenţi la toate evenimentele dorite sau nedorite. Am fost ales de liderii romi din 26 de judeţe ca preşedinte al romilor din Gorj. Mi-am făcut echipa din 16 persoane din cartierul Meteor. Mergem câte doi sau trei la un conflict, iar când sunt cazuri maim grave mergem toţi. În Dolj a fost un proces cu mare scandal. Acum şase – şapte ani a fost un mare scandal. Era vorba de o sumă mare de bani. Era poliţie şi jandarmerie. Am reuşit să aduce liniştea şi să nu se ajungă la alte conflicte“, ne relatează Mihai Toma. 

Totul se desfăşoară pe cale orală 

Procesul se desfăşoară în mod verbal şi nimic nu se scrie. Toate părţile implicate într-un conflict sunt audiate separat. Cutumele străvechi sunt valabile şi acum şi îşi dovedesc în continuare eficienţa. Judecătorii nu percep nicio taxă, acest lucru fiind interzis. 

Căsătoriile după vechea tradiţie ţigănească şi afacerile dintre romi constituie principalele motive pentru care romii intră în conflict şi îi cheamă pe romii Krisinitori ca să-i împace. Până la urmă, la mijloc este vorba de bani. Mihai Toma spune că în toate cazurile pe care le-a judecat romii s-au împăcat şi nu au mai fost nevoiţi să ajungă în instanţele de judecată. 

  Mihai Toma este judecător al romilor de peste 25 de ani şi a participat la numeroase întâlniri chiar şi internaţionale ale romilor, pentru a se perfecţiona în legătură cu judecata ţigănească. S-a născut în comuna Godineşti, iar tatăl lui a fost bulibaşă, fiind, atunc, unul dintre puţinii romi care trăiau într-o casă. Prin anii 60, familia lui a venit în cartierul Meteor unde nu erau decât cinci case. Mihai Toma s-a ocupat, ca mai toţi romii din Meteor, de confecţii metalice şi de confecţionarea cazanelor pentru ţuică. A lucrat o perioadă chiar şi la Arta Casnică Tismana.