ICCJ, sesizată pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind încălcarea obligaţiei de a nu conduce impusă pe timpul controlului judiciar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

ICCJ a fost sesizată recent de Curtea de Apel Suceava în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la consecinţele încălcării obligaţiei de a nu conduce impusă pe durata controlului judiciar. Hotărârea va deveni regulă pentru toate instanţele din România care judecă speţe în care există aspfel de situaţii incert reglementate.

Dilema s-a născut, printre altele, din faptul că noţiunea juridică de suspendare a exercitării dreptului de a conduce nu este definită în niciun act normativ.

Chestiunea de drept asupra căreia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i s-a cerut să se pronunţe este următoarea: dacă obligaţia unui inculpat de a nu conduce vehicule anume stabilite, impusă de organul judiciar pe timpul măsurii preventive a controlului judiciar (conform art. 215 alin. 2 lit. i Codul de procedură penală), constituie o suspendare a exercitării dreptului de a conduce şi întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis.

Opinii contradictorii

În opinia Curţii de Apel Suceava sunt posibile două interpretări: 

„Într-o primă opinie, se reţine că obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres în cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar şi, tot în conţinutul aceluiaşi act i se trage atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce le revin măsura controlului judiciar se se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.Obligaţia impusă inculpatului de către organul judiciar în conţinutul măsurii preventive a controlului judiciar de a nu conduce vehicule de o anumită perioadă nu constituie o măsură tehnico-administrativă pentru a constitui situaţia premisă relativ la infracţiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce a fost suspendată. Prin urmare, încălcarea de către inculpat a uneia dintre obligaţiile impuse prin luarea măsurii preventive a controlului judiciar nu realizează cerinţele de tipicitate pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (...)", explică avocatul Raluca Cîrstea, Legal Land, citând din sesizarea în cauză.

"Nu este definită în niciun act normativ"

A doua opinie e diametral opusă primei opinii şi consideră că  termenul de ”suspendare”  trebuie interpretat conform limbajului comun, respectiv în sensul de interzicere temporară a exercitării dreptului de a conduce.

„Într -o a doua opinie, analiza dispozitiei legale de la art. 335 Cod penal porneşte de la constatarea faptului că noţiunea juridică de suspendare a exercitării dreptului de a conduce nu este definită în niciun act normativ. Astfel, în cuprinsul actului de referinţă în materie, OUG 195/ 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, este definită la art. 6 punctul 29 indice 1 noţiunea de ”suspendarea înmatriculării” însă nu şi suspendarea dreptului de a conduce. (...) Rezultă că suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat, constituie o sancţiune contravenţională complementară (...) care se poate dispune fie ca urmare a săvârşirii uneia dintre contravenţiile enumerate de legiuitor, fie ca urmare a acumulării a 15 puncte de penalizare (în acest din urmă caz, suspendarea urmând a fi dispusă de către şeful poliţiei). 

Acelaşi text de lege reglementează (...) şi situaţia suspendării dreptului de a conduce subsecvent soluţionării unei anchete penale prin soluţii ce nu impun anularea permisului de conducere. Este evident că fapta conducătorului auto care ar conduce în condiţiile în care s-a aplicat sancţiunea contravenţională complementară de către agentul constatator sau faţă de care s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce prin decizia şefului poliţiei este de natură a întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal”, arată avocatul Raluca Cîrstea citând din sesizarea înaintată Curţii Supreme de instanţa din Suceava.

Ordonanţa la care face referire Curtea de Apel Suceava reglementează instituţia reţinerii permisului de conducere ca măsură tehnico-administrativă. 

Termenul de ”suspendare” poate fi sau nu interpretat conform limbajului comun

Concret, de cele mai multe ori este vorba de cazuri în care fapta săvârşită de conducătorul auto pare a întruni elementele unei anumite infracţiuni la regimul rutier, iar permisul este reţinut pe durata cercetărilor şi se eliberează o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie.

„Jurisprudenţa instanţelor este unanimă a reţine infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal în situaţia inculpatului care conduce vehiculul în baza unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulaţie, deşi în această situaţie nu este vorba de instituţia suspendării dreptului de a conduce reglementată de OUG 195/2002, ci de o altă măsură prevăzută de lege – măsura tehnico-administrativă a reţinerii permisului de conducere. În consecinţă, termenul de ”suspendare” din cuprinsul art. 335 alin.2 Cod penal trebuie interpretat conform limbajului comun, respectiv a interzice temporar exercitarea dreptului de a conduce”, se mai arată în cea de-a doua opinie citată. 

Hotărârea prealabilă pe care o pronunţă în acest caz Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va deveni regulă pentru toate instanţele din România care judecă speţe în care există asfel de situaţii incert reglementate. 

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite