Undă verde pentru folosirea controversatului glifosat pentru încă 10 ani. Fermier: „Ne întoarcem la sapă”
0Comisia Europeană permite utilizarea glifosatului până la 15 decembrie 2033. Vestea îi bucură pe fermieri, care spun că nu se mai pot întoarce la agricultura de odinioară, dar îi îngrijorează pe cei preocupați de sănătate.
Glifosatul este cel mai frecvent utilizat erbicid, atât la nivel mondial, cât și în UE. În 15 decembrie expira aprobarea folosirii acestuia, iar lupta pentru o nouă aprobare a fost aprigă. Sunt pe de o parte fermierii, care spun că nu ar mai avea cum să lupte împotriva buruienilor de tot felul, cu atât mai mult astăzi, când agricultura nu se mai face folosindu-se multe brațe de muncă, iar de cealaltă, vocile care atrag atenția că glifosatul ar sta la baza diverselor tipuri de cancer și nu numai.
Niciuna dintre tabere nu a reușit să-și impună categoric, la vot, punctul de vedere în cadrul discuțiilor, astfel ajungându-se la decizia care-i bucură pe fermieri.
„Conform prevederilor legislației UE privind pesticidele și în conformitate cu normele privind comitologia, în absența unei majorități calificate în cadrul comitetului de apel, Comisia a fost obligată, din punct de vedere juridic, să adopte această decizie înainte de expirarea actualei aprobări (15 decembrie 2023). Bazându-se pe evaluarea efectuată de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) cu privire la impactul glifosatului asupra sănătății oamenilor, a animalelor și a mediului, analiză care nu a identificat domenii de preocupare majore ce ar împiedica reînnoirea aprobării, Comisia a adoptat deci regulamentul de punere în aplicare propus pentru a reînnoi aprobarea glifosatului, sub rezerva anumitor condiții și restricții”, se menționează pe pagina Comisiei Europene, la secțiunea - Spațiul Presei – Reînnoirea aprobării glifosatului.
Substanța nu va putea fi utilizată oricum, din decizia de reînnoire a aprobării glifosatului făcând parte o serie de noi condiții, printre care: interzicerea utilizării ca desicant (cu intenția de a controla momentul recoltării sau de a optimiza treieratul); stabilirea unor limite maxime pentru un număr de 5 impurități în glifosat (și anume, în materialul fabricat) - aceste limite sunt stabilite pentru a se asigura protecția deplină a oamenilor și a mediului; cerința ca statele membre să acorde o atenție deosebită unor aspecte specifice atunci când efectuează evaluări ale riscurilor (de exemplu, protecția mamiferelor erbivore mici, cum ar fi șoarecii de câmp, și a plantelor nevizate, cum ar fi florile sălbatice) și să stabilească măsuri de reducere a riscurilor pentru a asigura protecția organismelor nevizate și a mediului; stabilirea unor rate maxime de aplicare care să nu poată fi depășite decât dacă rezultatul evaluării riscurilor, efectuată pentru utilizările specifice pentru care se solicită autorizația, demonstrează că o rată mai mare nu conduce la efecte inacceptabile asupra mamiferelor erbivore mici; obligația solicitantului de a prezenta informații cu privire la posibilele efecte indirecte asupra biodiversității în termen de 3 ani de la momentul în care devine disponibil un document de orientări adecvat.
Mai multe organizații care se opun aprobării folosirii glifosatului au trimis o scrisoare în care atrăgeau atenția asupra rezultatelor unor studii îngrijorătoare. De expunerile la erbicide cu glifosat este legat riscul crescut de a dezvolta anumite forme de cancer, dar și neurotoxicitate, Parkinson și tulburări endocrine.
Ce spun fermierii
Erbicidele sunt substanțele fără de care agricultura aproape că nu mai este posibilă astăzi, spun fermierii. De la cei mici, care lucrează în câmp sau în spații protejate terenuri pornind de la câteva sute de metri pătrați și până la zeci de hectare, și până la marii fermieri, care exploatează mii de hectare, cu toții sunt acum mulțumiți. Știind că exista posibilitatea interzicerii glifosatului, cu toții studiau deja variante pentru a putea combate în continuare buruienile. Mai mult, prețul produselor care au ca substanță activă glifosatul a crescut și cu 300% în ultimul an, spun aceștia, cel mai probabil tot în contextul discuțiilor privind interzicerea folosirii glifosatului.
„Era o mare problemă (n. red. – dacă nu se prelungea aprobarea folosirii glifosatului), pentru că, tehnic vorbind, tot trebuia să erbicidăm cumva terenul. Noi lucrăm undeva la 6.000 hectare, avem o zonă cu predispoziție mare la îmburuienare, avem o rezervă foarte mare de tot felul de buruieni, și trebuia înlocuit, ne-am mai gândit, cu cel puțin două erbicide pentru a combate atât buruienile dicotile, cât și buruienile monocotile. Noi la erbicidat nu puteam să renunțăm, pentru că nu puteam să facem culturi fără erbicid total. Aveam un cost mult mai mare (n. red. - folosind alte două erbicide) și cred că impactul era mai mare. Spun cred, pentru că studii nu avem prea multe să vedem cât ar impacta o sare DMA și un gramicid, comparativ cu glifosat”, a declarat, pentru „Adevărul”, Sorin Stănescu, reprezentantul unei ferme cu mii de hectare aflate în exploatare în sudul județul Olt.
Fermierul a explicat că există puține posibilități de combatere a buruienilor, cu atât mai mult în zona în care activează, unde eroziunea solului deja îi obligă pe fermieri să intervină din ce în ce mai puțin cu lucrări de profunzime.
„Ne întoarcem la sapă. Or mecanic, or chimic, alte metode nu mai sunt. Chiar dacă faci asolamente, ai o paletă foarte largă de culturi, ai o rotație de cinci-șase specii pe care le cultivi, tot nu combați buruienile. (...) Noi suntem în Sahara Olteniei, dar și în alte părți se deșertifică dacă folosești așa, în exces, lucrările acestea mecanice”, a adăugat fermierul.
Pe de altă parte, riscurile folosirii celui mai eficient erbicid, după cum îl consideră utilizatorii, nu ar fi chiar atât de mari.
„Îl folosim în principal după ce recoltăm grâul, rapița, orzul. În urma recoltării, buruienile prind lumină și se dezvoltă și ele trebuie combătute. De asemenea, folosim primăvara, pentru că noi facem aici un minimum tillage, cu o pregătire definitivă a terenului de toamnă, iar primăvara cresc buruienile înainte de semănat, și nu mai venim să mai dăm cu discurile, să mai facem deșertificarea aceasta a terenului de care tot se vorbește la televizor. (...) Sunt două lucruri care se bat cap în cap. Dacă vrei să faci minimum tillage, prelucrare superficială a terenului, sau no-till, nu poți să faci fără glifosat. Dacă vrei să faci o agricultură conservativă, cu protecția solului, nu poți s-o faci. Or, te apuci de la început ca acum 40 de ani să ari în profunzime, cu consumuri fantastice de motorină. Care motorină, o dăm în partea cealaltă, cu carbonul, cu poluarea, nu? Nu există, e or una, or alta!”, a adăugat Sorin Stănescu.
Glifosatul, pe de altă parte, deja nu ar mai fi folosit ca desicant (folosirea în acest scop se interzice de acum), mai spune fermierul. „Nu-l mai folosește nimeni. De ce? Pentru că atunci planta deja este uscată și nu-l mai asimilează, el fiind un produs sistemic. Practic mare lucru nu faci. Au înțeles și nu cunosc fermieri să-l folosească. Sunt alte produse mai bune decât glifosatul dacă vrei să-l folosești ca desicant”, a mai precizat fermierul.
Fermierul spune că ar încuraja chiar un control strict în vederea folosirii glifosatului doar în condițiile în care s-a acordat aprobarea. „Da, să-i controleze, să-i învețe, să le spună să nu folosescă drept desicant, să nu se folosească în produsele pe care le comercializăm, în boabe, în fructe, să-i educe un pic. Intervii punctual, îl amendezi, îi tai subvenția, nu te adresezi la modul general, ai găsit pe unul cu 1.000 hectare și zici că face toată țara la fel, sau toată Europa”, a mai spus agronomul Sorin Stănescu.
„Probabil de aici încolo mi-ar putea fi necesar și mie”
Un alt fermier, care lucrează peste 4.000 hectare, cultivând în special cereale, spune în schimb că nu a avut nevoie să folosească acest erbicid. „Nu sunt utilizator de glifosat. Pentru că nu am nevoie, am tehnologii care îmi permit să nu folosesc glifosatul”, a spus Teiu Păunescu. Odată cu noile reguli impuse fermierilor pentru a putea beneficia în continuare de subvenții din bani europeni, cel mai probabil va fi, în schimb, nevoit să-l introducă în anii următori.
„Probabil de aici încolo mi-ar putea fi necesar și mie, având în vedere cerința Uniunii Europene să lăsăm acel teren nelucrat, pârloagă, cum se spune, și pentru ca să nu transformăm aceste suprafețe în izlazuri comunale pentru turmele de oi care se vor înmulți datorită acestor terenuri, că vor pășuna pe ele, ar trebui să curățăm, să întreținem acele terenuri cu glifosat”, a adăugat Păunescu.
Se încarcă comentariile...
