Diferenţele între parlamentarii de acum 100 de ani şi cei de astăzi: „Nu erau plătiţi şi se certau în Parlament pe banii lor“
0Prezent la un eveniment dedicat „Marelui Război şi Marii Uniri” organizat la Vâlcea, un istoric - prof. univ. dr. Sorin Radu, a vorbit despre participarea României la război, reformele care au marcat viaţa românilor, dar şi despre oamenii politici de la începutul secolului XX.
Profesor la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, istoricul Sorin Radu a precizat că s-a vorbit în acest an destul de mult despre Marea Unire şi prea puţin despre Primul Război Mondial care „a adus marile reforme, demonstrând că războiul produce şi lucruri bune”.
Şi dacă pe timp de război, parlamentarii români scriau „istoria pentru timpul de pace”, interesant de remarcat este şi ce făceau aceştia înainte şi după război: „Vă întrebaţi, probabil, ce-o fi făcut Parlamentul pe timp de pace, dacă pe timp de război făceau asemenea lucruri mari. În timp de pace, făceau ce se face si astăzi, discutau idei politice într-un spaţiu organizat. Diferenţa este că atunci nu erau plătiţi, pentru că parlamentarii aveau un statut social foarte ridicat şi se întreţineau singuri. Cu alte cuvinte, făceau politică, discutau în Parlament, se certau în Parlament, dar pe banii lor”, ne-a mai lămurit istoricul.
În urmă cu un secol parlamentarii nu primeau un ban, acum sunt plătiţi cu 40.000 de lei pe lună
Şi dacă acum un secol, se făcea politică pe propria cheltuială, în zilele noastre până şi pensiile speciale stârnesc controverse, fiind alocaţi şi mai mulţi bani pentru ambele camere. Aşadar, la 100 de ani de la Marea Unire, un parlamentar român pleacă acasă cu 10.000 de lei - indemnizaţia lunară netă, la care se mai adaugă alţi 4.600 de lei pentru cazare în Bucureşti, plus 25.000 de lei - reprezentând suma forfetară pentru cabinetele parlamentare şi activitatea parlamentară din circumscripţiile electorale, dar şi 1.400 de lei pentru transport în circumscripţia electorală, diurna de 200 de lei pe zi, telefonul, tableta, transportul gratuit cu trenul, o călătorie dus - întors către casă cu avionul. În total, vorbim de peste 40.000 de lei, lunar pentru fiecare parlamentar.
Nici foştii parlamentari nu au fost uitaţi, în cazul lor pensia specială porneşte de la 3.400 de lei şi poate depăşi 10.000 de lei pentru cei cu mai mult de trei mandate.
Acum 100 de ani, „aproape toate familiile de ţărani primeau pământ”
Revenind la explicaţiile istoricului Sorin Radu despre ce făceau parlamentarii acum 100 de ani să amintim că: „Primul Război Mondial în situaţia noastră a adus nişte lucruri extraordinare pentru care românii au luptat mulţi ani. Spre exemplu, a adus reforma agrară, era pentru prima dată, în 1917, când se accepta principiul exproprierii şi al împroprietăririi ţăranilor, când în România se aplica o reformă agrară pe scară largă”, a amintit prof. univ. dr. Sorin Radu.
O reformă similară, dar pe scară mai restrânsă a mai trăit România şi pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. „Aşadar, la 1917 a fost pentru prima dată când aproape toate familiile de ţărani au primit pământ. E o reformă care în epocă a căpătat amploarea unei adevărate revoluţii. Dar războiul induce şi o altă schimbare – democratizarea statului: se legiferează votul universal”, am mai aflat de la specialistul Universătiţii Lucian Blaga.
În 1917, în plin război, „în lunile mai, iunie, iulie, Parlamentul Român dezbătea două mari reforme, epocale: votul universal bărbătesc şi reforma agrară”, aminteşte profesorul de istorie precizând că „românii nu au fost campionii feminismului. De fapt, în Europa acelei perioade drepturile femeilor nu erau înţelese ca în ziua de astăzi, exista o altă percepţie asupra participării femeii la viaţa politică, iar românii vor trece mai târziu la această reformă”, a mai precizat profesorul Radu.
Astăzi, discutăm despre amnistia şi graţierea infractorilor
În 2018, se discută intens despre amnistie şi graţiere, în contextul în care, de la 1 ianuarie, România se va afla la cârma Uniunii Europene. Se aşteaptă deciziile Curţii Constituţionale privind legalitatea unor protocoale între instituţiile statului şi desecretizarea acestora, prin care persoanele care au condamnări definitive vor putea cere revizuirea sentinţelor.
„România răsturna o adevărată scară de valori în Primul Război Mondial”
Revenind la ce se întâmpla în urmă cu 100 de ani „iată, în timpul războiului se produce ceva, în aşa fel încât România răstoarnă o adevărată scară de valori şi aduce pentru prima dată concepte radicale: proprietatea – funcţie socială, când ţăranul român este tratat ca un egal şi este privit ca un element esenţial al statului şi primeşte pământ, pentru că pământul era considerat esenţial pentru definirea şi progresul acestei clase sociale şi aduce implicit votul universal”, am mai aflat de la prof. univ. dr. Sorin Radu.
Reamintim că împroprietărirea a fost promisă de către Regele Ferdinand: „ca un act de Justiţie socială, dar şi o recunoaştere a contribuţiei ţăranilor la Războiul de Reîntregire Naţională.”
Reforma Agrară a fost legiferată treptat: în 1917, la Iaşi era înscris în Constituţie, de către Parlamentul refugiat, dreptul de expropriere. Legea s-a aplicat progresiv, pe regiuni. Basarabia a adoptat-o în 1920, iar Vechiul Regat, Transilvania şi Bucovina, în 1921.
Votul universal, introdus în 1918 ca şi reforma agrară au produs schimbări majore, dar cele mai importante acte adoptate de Parlament în acea perioadă şi în istoria României rămân actele de unire de la sfârşitul Primului Război Mondial.
Se încarcă comentariile...
