Preotul Constantin Matasă, călăuza din Ceahlău. Meritele i-au fost recunoscute de regii României
0Preotul Constantin Matasă din Neamț (1878-1971) este considerat pionierul turismului montan din Ceahlău, la început de veac trecut. Meritele sale au fost recunoscute și de regii României.
Preotul Constantin Matasă (20 ianuarie 1878 - 3 noiembrie 1971), pe lângă activitatea ce decurgea din natura profesiei, a fost un pasionat arheolog, scriitor şi memorialist, fiind între altele şi fondatorul Muzeului de Arheologie din Piatra Neamţ. Pasiunea pentru turismul montan se datorează şi faptului că s-a născut la poalele masivului. Era fascinat de el.
Devenise, la început de veac trecut, de pe la 14-15 ani, ghid în drumeţii pentru oaspeţii tatălui. Iată ce spunea în memorii: „Mă cereau de la tata să-i conduc. Era o mare sărbătoare când puteam să particip, pentru că mi se da prilejul de a mă afla şi eu într-o societate aleasă, între oameni care trăiau prin Bucureşti şi alte târguri de la capătul pământului“.
În ani, personalitatea acestuia s-a dezvoltat continuu, multă vreme dedicându-se punerii în valoare a ţinutului Neamţului şi a Ceahlăului în special. S-a documentat în acest sens, efectuând sute de vizite de studiu, iar în 1929 publică volumul „Călăuza judeţului Neamţ“, prefaţată de academicianul Simion Mehedinţi, care scria:
„E nevoie şi de o călăuză, care să arate călătorului toate frumuseţile care se ascund între Carpaţii răsăriteni. E o fericire că un cărturar (...) şi-a luat sarcina să ne călăuzească. În felul ei, cartea e unică. Nu cunoaştem alte judeţe care să aibă o monografie, în care interesul practic al călătoriei să fie îmbinat cu interesul pentru natură şi istorie“.
Distinsul om de ştiinţă completa, notând că era un real progres apariţia unei astfel de lucrări în România, iar snobii care de-abia aşteaptau lunile de vară, să poată spune că pleacă în străinătate, nici nu bănuiau ce comori ascunde pământul românesc.
Chiar şi autorul, un pionier al turismului românesc, explica necesitatea acestei monografii: „Călătorul însă, fie străin, fie localnic, nu trebuie să se limiteze numai la plăcerea ce i-o poate împărtăşi pitorescul fermecător al acestui colţ de ţară; ci, dimpotrivă, i-ar fi foarte necesar şi l-ar interesa poate mai mult încă şi înţelegerea ştiinţifică a lucrurilorce le vede şi le admiră pe văile şi plaiurile acestui judeţ. Lucrarea de faţă încearcă să satisfacă această nevoie“.
„Să-i dea de ştire de orice urmă veche apărută în urma plugului“
Mai spunea preotul că pentru „Călăuza judeţului Neamţ“ şi studiile sale arheologice, sursă de inspiraţie în ceea ce priveşte trecutul ţinutului străjuit de Ceahlău i-a fost „Getica“, cunoscuta lucrare a lui Vasile Pârvan, care i-a stârnit un mare interes, aşa că de la turism a ajuns la arheologie, din plăcerea de a sta de vorbă cu strămoşii.
Ca director de şcoală, Matasă îşi ruga colegii, elevii şi părinţii să-i dea de ştire despre orice hârb sau ban ruginit descoperit de cineva. „Adunându-i în cadrul serbărilor şi conferinţelor şcolare pe ţăranii din judeţ, îi îndeamna să-i dea de ştire de orice urmă veche apărută în urma plugului“, arată Dorin Nicola, directorul Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
Prin anii 1920, când organizarea unor cercuri de turism în localităţile cu potenţial a devenit o preocupare a Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Constantin Matasă nu a mai avut „linişte“, dedicându-se altruist. Tot ceea ce presupunea turismul era o noutate a acelor vremuri, fiind puţin dezvoltat prin Neamţ.
Dovada este un răspuns trimis ministerului menţionat, pe 30 ianuarie 1928, de către prefect, în care se menţiona că pe raza judeţului de la poalele Ceahlăului nu existau „societăţi sau secţii de turism“, doar „o societate Rapid“, pentru serviciul poştal şi transport călători Piatra Neamţ - Tulgheş şi Broşteni.
Peste câţiva ani avea să fie înfiinţat Oficiul Local de Cură şi Turism Piatra Neamţ, preotul Matasă fiind ales în comitetul de conducere ca delegat din partea Casei Naţionale Regina Maria. De menţionat că oraşul Piatra Neamţ devenise staţiune balneo-climaterică din 1923, iar din octombrie 1935 - şi staţiune climaterică de iarnă.
Până la înfiinţarea oficiului amintit, Constantin Matasă îl ajută pe un profesor, Nicolae Teodorescu, să publice o lucrare care avea ca temă tocmai turismul, „Album de fotografii din 1929 al judeţului Neamţ“. Avea peste 1.000 de poze, câteva dintre ele, cele mai sugestive, fiind trimise regelui Carol al II-lea.
Odată înfiinţat Oficiul Local de Cură şi Turism Piatra Neamţ, Constantin Matasă se implică în întocmirea traseelor şi montarea de tăbliţe indicatoare, iniţiate de Automobil Clubul Român, pe drumurile turistice din ţinutul Neamţ. Dar nu a renunţat la „iubirea“ din tinereţe - Ceahlăul.
A contribuit la realizarea de trasee pe munte, marcarea lor, la refacerea Cabanei Dochia, de pe creasta masivului. A făcut propagandă staţiunilor din judeţ şi împrejurimilor pitoreşti ale judeţui, prin numeroase conferinţe ţinute la Piatra Neamţ, care au fost difuzate şi la Radio Bucureşti. Iar „Călăuza Neamţului“ era distribuită gratuit vizitatorilor.
Preotul Constantin Matasă este considerat așadar un pionier al turismului montan din Ceahlău, la începutul veacului trecut, când puţini paşi se făceau în acest domeniu. Meritele sale sunt incontestabile, fiind recunoscute pe plan naţional, distincţii primind inclusiv de la regii României.
Se încarcă comentariile...
