„Iscarea de boale“, pedepsită drastic în perioada interbelică, când România lua în serios sănătatea publică

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În podul unui muzeu au fost descoperite tomuri din Monitorul Oficial de acum 85 de ani, în care erau publicate şi pedepsele pentru delicte contra sănătăţii publice.

Amplele lucrări de reparaţii de la Muzeul Naţional de Istorie din Piatra Neamţ au scos la iveală o veritabilă surpriză, documente şi fotografii vechi fiind găsite ascunse în ziduri, mai exact în pod, în golurile aticului (element de arhitectură ce constă într-un zid sau o balustradă, care-s aşezate deasupra cornişei cu scopul de a masca acoperişul sau jgheaburile). 

Îngălbenite de vreme, patru tomuri de peste 1.000 pagini fiecare, sunt o parte din ediţiile interbelice ale Monitorului Oficial, în care sunt publicate decrete regale, „deciziuni“ ale primului ministru Armand Călinescu, plus documente care se referă la judeţele Caliacra, Soroca şi Fălciu. 

Extrem de interesante sunt articolele din Codul penal al acelor vremuri, care reglementau delictele contra sănătăţii publice, respectiv propagarea de epidemii şi boli contagioase şi pedepsele aplicate, care constau în închisoare corecţională şi mari amenzi. 

Se bănuieşte că aceste documente vechi de aproximativ 85 de ani au fost depozitate în pod în perioada interbelică, deoarece imobilul a fost sediu al unor instituţii publice, fiind ferite de privirile unor „curioşi“ de zidul care masca acoperişul impunătorului edificiu construit între 1910 şi 1913. 

„Clădirea muzeului este monument de arhitectură, de-a lungul timpului găzduind diverse instituţii. A fost sediu al Prefecturii Neamţ şi Tribunalului Neamţ, iar după instaurarea comunismului imobilul a găzduit Sfatul Popular Raional, Tribunalul Raional, Sfatul Popular, Consiliul Popular Municipal şi Primăria Piatra Neamţ“, explică profesorul Gheorghe Radu, fost director al Arhivelor Statului Neamţ.

Într-un exemplar al Monitorului Oficial, cel din 18 martie 1936, este publicat Articolul 372: „Acela care otrăveşte un puţ, izvor, apeduct, o fântână, conductă sau rezervor care conţine apă potabilă, comite delictul de otrăvirea apelor şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 7.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 3 la 5 ani. 

„Propagarea de epidemii şi oricare alte boale contagioase“ 

Legiuitorul arata că se pedepseşte şi otrăvirea apei nepotabile, dacă a provocat moartea unui animal, iar dacă infracţiunea s-a soldat cu decesul unei persoane, sancţiunea era cea pentru crimă: 

„Se pedepseşte cu închisoare corecţională dela unu la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 lei, acela care otrăveşte apa nepotabilă pentru oameni, dar care serveşte de băut animalelor. Dacă faptele de mai sus au avut ca rezultat moartea vreunei persoane, se aplică pedeapsa pentru omor, iar dacă s-a cauzat moartea unui animal, se aplică închisoare corecţională de la unu la 3 ani şi amendă dela 2.000 la 5.000 de lei“. 

Imagine indisponibilă

Titlul VII al Monitorului Oficial din 18 martie 1936 reglementa delictele contra sănătăţii publice FOTO Monitorul de Neamţ

Urmează apoi în publicaţia menţionată Titlul VII - Delicte contra sănătăţii publice - Capitolul I - care reglementează „Propagarea de epidemii şi oricare alte boale contagioase“. „Articolul 374 - Acela

care deţine, pregăteşte sau răspândeşte culturi ori produse microbiene în scopul de a provoca boale la oameni sau animale, comite delictul de cauzare de epidemie şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5 la 10 ani, amendă dela 7.000 la 15.000 lei şi interdicţie corecţională dela 2 la 6 ani. Dacă în urma acestui fapt s-a produs moartea uneia sau mai multe persoane, pedeapsa este muncă silnică pe viaţă“. 

În următorul articol, 375, se precizează că cel care calcă măsurile prescrise de autorităţi, pentru prevenirea sau localizarea „boalelor“ contagioase, săvârşeşte infracţiunea de propagare, sancţiunea fiind detenţie între 2 - 6 luni şi amendă între 2.000 şi 5.000 de lei. 

„Dacă în urma acestui fapt s-a îmbolnăvit vreo persoană, pedeapsa este dela 6 luni la 2 ani şi amendă dela 2.000 la 7.000 lei; iar dacă s-a produs moartea unei sau mai multe persoane, pedeapsa este închisoare corecţională dela 3 la 5 ani şi amendă dela 3.000 la 10.000 lei“, se mai arată în respectivul Monitor Oficial. 

Revenind în timpurile noastre, la Muzeul Naţional de Istorie Piatra Neamţ se derulează un proiect de peste 3 milioane de euro, care vizează consolidarea clădirii monument arhitectonic, refacerea integrală a învelitorii din ţiglă ceramică, înlocuire instalaţii electrice, sanitare şi termice, amenajări interioare şi exterioare, înlocuirea tâmplăriei şi extinderea spaţiului expoziţional prin refuncţionalizarea integrală a

podului.

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Piatra idolilor de la Petrodava-Cetăţuia. Descoperirea fabuloasă făcută de Gheorghe Asachi când lucra la prima fabrică de hârtie din Moldova

Misterele coifului corintic vechi de 2.500 de ani, descoperit la o percheziţie. E unic în România

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite