Secretul celei mai importante adunări de minţi luminate care l-a făcut pe Iorga să doarmă în tren, refuzând cazarea la hotel

În anul 1931, oraşul Focşani a găzduit Congresul Ligii Naţionale Culturale, condusă de istoricul Nicolae Iorga, care tocmai fusese însărcinat de regele Carol al II-a să conducă guvernul ţării.

Focşaniul a găzduit în anul 1931 unul dintre cele mai importante evenimente culturale, neegalat până astăzi ca amploare. Este vorba despre Congresul Ligii Culturale, o instituţie înfiinţată la Bucureşti în decembrie 1890, care avea ca scop "de a întreţine continuu vie, pe baza culturii naţionale, conştiinţa de solidaritate în întreg neamul românesc" prin "înfiinţarea de săli de lectură şi biblioteci, tipărirea de cărţi populare, sprijinirea publicaţiilor care vor lucra în sprijinul Ligii, conferinţe şi întruniri publice”.

În Focşani, Secţia Ligii Culturale a fost înfiinţată de profesorul transilvănean Dimitrie Caian, director al Colegiului Naţional „Unirea” şi primar în perioada 1900-1904, care a lăsat oraşului o operă valoroasă, cartea „Istoricul oraşului Focşani fiind scrisă după toate regulile sociologiei moderne.

“Autorităţile putnene şi membrii Secţiei Focşani a Ligii Culturale s-au străduit să asigure Congresului o strălucire aparte, cu atât mai mult cu cât el urma să se desfăşoare sub semnul a trei aniversări: un an de la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea (8 iunie), 40 de ani de existenţă a Secţiei Centrale a Ligii Culturale, dar şi a Secţiei Focşani (înfiinţate în 1891) şi împlinirea vârstei de 60 de ani a cărturarului Nicolae Iorga (5 iunie), preşedintele Comitetului Central Executiv al "Ligii Culturale", preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor la acea dată”, spune istoricul focşănean Horia Dumitrescu în lucrarea Cronica Vrancei.

FOTO: www.focsaniulvechi.ro

Iniţial, congresul ar fi trebuit să se desfăşoare între 31 mai şi 2 iunie 1931, dar din motive politice, cauzate de alegerile parlamentare, evenimentul a fost organizat în zilele de 13 şi 14 septembrie, asta şi pentru faptul că Nicolae Iorga fusese însărcinat cu funcţia de prim-ministru.

179 de delegaţi

Conform arhivelor, la congres au venit 179 de delegaţi din 31 de judeţe, practici cei mai reprezentativi oameni de cultură ai ţării, iar pentru vremurile de atunci nu era puţin lucru găzduirea a atâtor minţi luminate. Din această cauză, În Gara Focşani a fost organizat un "birou de încartiruire şi informaţii" de unde fiecare congresist primea biletul de cazare, iar la Prefectura Putna, în biroul şefului Serviciului Administrativ, funcţiona un Comitet de primire a reclamaţiilor, în cazul când apăreau nemulţumiri din partea participanţilor la Congres, ceea ce nu a fost cazul.

Cu acest prilej, care a captat toată atenţia opiniei publice, trebuie spus că au fost rezervate toate restaurantele din Focşani, şi nu erau deloc puţine, iar lista de bucate trebuia să poarte viza Prefecturii.

Marele istoric Nicolae Iorga, care fusese numit de puţin timp prim ministru, a venit la Focşani cu trenul, încă din seara de 12 septembrie. Acesta nu s-a cazat în oraş, ca restul delegaţilor, ci a preferat să doarmă în trenul special cu care a ajuns în gară. El nota în jurnalul său astfel: ,,Ajung la Focşani pe la 9. Frumoasă Împodobire a oraşului. Soseşte trenul de seară, plin de lume"

A doua zi de dimineaţă, la ora 7.30, practic în ziua de deschidere a Congresului, Nicolae Iorga descindea din vagonul de tren, fiind întâmpinat de un numeros public, în frunte cu oficialităţile locale şi numeroşi congresişti veniţi din toate unghiurile ţării. El a fost impresionat mai ales de călăreţii vrânceni.

“Societatea "Cântarea Putnei" l-a primit pe distinsul oaspete cu un imn de bun venit, apoi s-a format un convoi impunător în frunte cu ceata de călăreţi vrânceni şi în sunetele muzicii militare şi a lăutarilor de ţară, congresiştii au străbătut străzile oraşului pana la Catedrala Sf. Ioan, unde s-a oficiat un Te - Deum de către P. S. S . Lucian al Romanului, fiind de faţă şi  Episcopul Gherontie al Constanţei  şi P. S. S. Tit Simedrea, Vicarul Patriarhiei din Bucureşti”, potrivit istoricului Horia Dumitrescu.

FOTO: www.focsaniulvechi.ro

Apoi s-a inaugurat borna de hotar, în amintirea fostei graniţe care despărţea Focşanii în două, respectiv Focşanii Munteniei şi Focşanii Moldovei.

Monumentul este opera sculptorului Ion Jalea, fiind realizat din piatra, în forma de trunchi de piramidă şi ornamentat pe cele patru laturi cu meplaturi din bronz care înfăţişează stemele celor două Principate Române. Inscriptiile au fost gravate pe plăci de metal. Pe placa monumentală se poate citi : “Cetăţenii Oraşului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credinţă biruitoare. În acest loc era odinioară Pichetul de graniţă nr.47, la hotarul Milcovului, care despărţea cele două ţări surori Moldova şi Tara Româneasca”.

La ora 10.30, la Sala Teatrului Municipal Mr. Gh. Pastia începeau lucrările Congresului Ligii Culturale, după două ore şi jumătate de dezbatere oaspeţii fiind invitaţi în sala Palatului de Justiţie, unde Primăria Focşani a oferit un banchet în cinstea congresiştilor.

Meniul festiv: raţă pe varză călită şi brânză de Focşani

Potrivit meniului tipărit la imprimeria "Cartea Putnei", invitaţii s-au delectat la banchet cu salam de Sinaia şi pateuri, şalău cu maioneză, raţă pe varză călită, brânză de Focşani, fructe şi struguri, tort de Moca, cafea, vin din renumitele podgorii ale Putnei. În timpul mesei, muzica Regimentului Putna şi, mai ales, ceata numeroasă de lăutari din Vrancea, au creat o atmosferă plăcută comesenilor.

A doua zi, tot cu noaptea în cap, istoricul Nicolae Iorga a mers la noua clădire a Liceului de Fete, actualul Colegiul Naţional ,,Alexandru Ioan Cuza", unde a participat la solemnitatea punerii pietrei fundamentale.

FOTO: www.focsaniulvechi.ro

“În prezenţa lui Nicolae Iorga s-a inaugurat şi Leagănul de copii "Doctor M Câmpeanu", în curtea Adăpostului Comunal realizat prin donaţia doctorului Marcu Câmpeanu. La ora 10, primul - ministru Nicolae Iorga a părăsit oraşul Focşani, plecând spre Bucureşti, cu automobilul”, menţionează Horia Dumitrescu.

Excursie în judeţ

După plecarea sa, oaspeţii participanţi la congres au mers în excursie, o parte vizitând oraşul Odobeşti, unde au vizitat o expoziţie de produse viticole, iar alţi congresişti alegând Soveja. Acestia s-au bucurat de o frumoasă primire din partea localnicilor, fie că vorbim de Panciu, Crucea de Jos, Crucea de Sus, Străoane de Jos, Străoane de Sus, Varniţa, Răcoasa, Câmpuri, Vizantea. La Gura Văii, în comuna Cîmpuri, oaspeţii au mers la casa lui Ion Roată, unde s-au fotografiat cu nepoţii şi strănepoţii acestuia.

“Congresul Ligii Culturale din 1 931 a rămas pentru focşăneni şi vrânceni un eveniment cultural unic în analele locale. Presa locală a remarcat faptul că cele două zile au trecut foarte repede <<că nici n-am avut timpul să vedem bine fetele oaspeţilor atât de mult aşteptaţi şi nici să-i îmbrăţişăm cu toată dragostea noastră de care suntem în stare>>. Şi pentru marele istoric, reîntâlnirea cu Vrancea şi istoria ei i-a prilejuit contactul nemijlocit cu oamenii de seamă ai locului, cu care s-a regăsit fie pe tărâmul cercetării istorice, al activismului cultural, fie pe acela al ideilor politice”, conchide istoricul Horia Dumitrescu.