Consulul onorific al Franţei la Cluj: „În România e puternic mitul universităţii, dar un sudor bun poate câştiga mai bine decât un inginer”
0„Există un viitor pentru voi în România” – aceasta a fost mesajul oamenilor de afaceri fracofoni pentru elevii din liceele din Transilvania pe care le-au vizitat în cadrul proiectului prin care încearcă revitalizarea învăţământul profesional. Pascal Fesneau, consulul onorific al Franţei la Cluj, susţine că tinerii români nu trebuie să plece din ţară pentru a avea o viaţă bună, ei pot trăi mai bine la Cluj-Napoca decât la Paris.
Oamenii de afaceri francezi din Transilvania, reuniţi în cadrul Clubului Francofon de Afaceri, vor să revitalizeze învăţământul tehnic şi profesional din România. Competiţia „Premiile Cluburilor Francofone de Afaceri” oferă ocazia elevilor de liceu din Ardeal să lucreze în mari companii franceze, precum Emerson, Energom, Michelin, NTN-SNR sau KHAR&PARTNERS.
„Adevărul” a stat de vorbă cu unul dintre oamenii de afaceri francezi care s-au implicat în competiţie – Pascal Fesneau, director general al Pfeiffer Vacuum România, administratorul firmei ENERGOM şi membru al Consiliului de Administraţie al Clubului Francofon de Afaceri Cluj. El este şi Consulul Onorific al Franţei la Cluj. Fesneau este originar din oraşul Vichy şi trăieşte în România de circa 18 ani.
Adevărul: Care a fost punctul de plecare al acestui proiect?
Pascal Fesneau: Am pornit de la constatarea că întreprinderile şi învăţământul nu comunică, nu se întâlnesc. Prin acest proiect şi prin alte iniţiative similare lucrurile se schimbă. Întreprinderile au nevoie de personal, iar şcolile şi liceele nu au avut până în ultima perioadă contacte cu firmele. Învăţământul profesional a fost lăsat deoparte în special în anii 90-2000, când a apărut chiar şi un proiect de eliminare a sistemului de învăţământ profesional. Am simţit o conştientizare la nivel naţional a importanţei acestui tip de învăţâmânt la finalul anilor 2000, la Guvernul Boc, iar următoarea mişcare foarte pozitivă a fost cea a Guvernului Cioloş, care a emis, în decembrie 2016, Ordonanţa de Urgenţă privind învăţământul dual. Acest cadru legal permite deschiderea şcolilor către lumea profesională, iar întreprinderile pot să se implice mult mai mult în sistemul de învăţământ românesc.
Eu tind să cred, şi multe persoane care activează în învăţământ şi în lumea profesională au aceeaşi părere, că sistemul de educaţie în România şi în Franţa, şi oriunde în lume, a rămas foarte în urmă. Este sistemul care nu a evoluat semnificativ în ultimii 20 -30 de ani. Există aceleaşi programe şcolare, aceleaşi cărţi, aceeaşi organizare. Sistemul nu este deloc adaptat la nevoie şi la schimbările de comportament ale elevilor.
Cum credeţi că ar trebui să fie transformat sistemul de învăţământ din România?
Noi insistăm – şi este una dintre problemele dezbătute intens în campania electorală din Franţa – asupra a două aspecte: e absolut necesar ca orice elev din România să ştie să citească, să scrie, să vorbească, să gândească, să analizeze în română şi, dacă se poate în egleză, pentru că este o limbă foarte răspândită; În vizitele noastre la şcoli avem ocazia sa promovăm şi limba franceză, este o avere a României, mulţi români au uitat că este a doua limbă de circulaţie internaţională în afaceri, ştiinţă, sport, cultură, în instituţiille internaţionale etc. Sunt zeci de locrui de muncă disponibile în Cluj, sute în România, mii în străinătate pentru cei care vorbesc franceză.
Apoi, foarte important este ca elevii să poată experimenta, să aibă o deschidere către lumea profesională, să le fie trezit apetitul de a-şi găsi un rol, un job în societate. Nu există niciun job inutil, există doar nişte ocupaţii, nişte roluri absolut necesare în societate, numai că şcolile profesionale, vocaţionale, meseriile tehnice în general au fost devalorizate de la căderea comunismului până în perioada recentă, în care avem mai multe investiţii străine şi române care au reindustrializat practic România şi care au investit bani şi în învăţământul tehnic românesc.
Cum este sistemul de educaţie vocaţional din Franţa?
Este la fel ca cel din România, a rămas în urmă, dar există relaţii mult mai strânse între şcolile profesionale, liceele profesionale şi întreprinderi la nivel local. De exemplu, la şcolile profesionale elevul stă două săptămâni la şcoală şi două la lucru sau dimineaţa este la şcoală, după-masa - la lucru. Aşa e în Germania, Franţa şi în majoritatea ţărilor din nordul Europei. Este un exemplu de succes clar, pentru că meseriile tehnice nu se învaţă doar la şcoală, ci se învaţă practicând şi fiind instruiţi de alţi meseriaşi.
În România învăţământul profesional a fost lăsat la o parte şi dintr-o anumită prejudecată a oamenilor conform căreia pentru a reuşi social e nevoie să ai o facultate. Cum este în Franţa?
În România este puternic mitul universităţii, toţi părinţii vor pentru copiii lor să facă o facultate, să devină absolvenţi şi să aibă un job foarte bun. Şi în Franţa situaţia e similară, dar nu chiar aşa de pronunţată. Dar dacă vă spun că acum un sudor foarte bun, câteodată, e mai bine plătit decât un inginer în România, dar şi în Franţa. Un grădinar, un sudor, un instalator, un electrician în Franţa la ora actuală, fie că e pe cont propru sau angajat, câştigă mai bine, în majoritatea cazurilor, decât un bugetar sau decât o persoană care prestează o muncă administrativă.
Este important ca părinţii să aibă o viziune şi o abordare diferită: să lase copilul să înveţe bazele neapărat, să fie un cetăţean bun –să aibă o capacitate de a gândi, de a analiza şi de a nu fi manipulat de către o societate de consum sau de către politicieni, sau de către orice vecin sau orice religie/sectă care l-ar îndruma pe un drum greşit. Deci capacitatea de gândire, de analiză este fundamentală, dar după aceea trebuie trezite capacităţile şi talentele fiecărei persoane – o persoane foarte bună la matematică ar trebui, de exemplu, să se îndrepte către inginerie, informatică, automatică etc.
Cine are cel mai important rol în orientarea elevilor spre profesii care le-ar fi potrivite?
Noi am vorbit mult despre educaţie, dar eu cred că în primul rând este important rolul părinţilor, care nu ar trebuie să-şi lase copiii să stea închişi în casă 5 ore pe internet şi pe Facebook cu prietenii. Nu cred că de la vârsta de 7 ani până la vârsta de 14 ani copilul ştie sau are capcitatea de a judeca şi analiza informaţiile pe care le are la dipoziţie. Este rolul părinţilor de a-şi înscrie copiii la o şcoală de pictură, la un sport, la o şcoală de muzică, de a călători cât mai mult.
Nu trebuie lăsat copilul să se joace toată ziua cu prietenii şi doar să meargă în weekend la un grătar, la iarbă verde, unde se va vorbi doar despre fete, telefoane, maşini şi atât. Copilul va avea o deschidere limitată dacă toate discuţiile în familie se învârt în jurul aceloraşi subiecte sau în jurul unor subiecte negative, în sensul că atacăm, condamnăm întotdeauna politica, primăria, sistemul, patronii, corupţia etc, fără să arătăm copilului că există şi un drum pozitiv.
Dacă unui copil nu-i trezim apetitul spre o meserie, spre o activitate creativă, nu-i arătăm elementele pozitive din jurul nostru, din România, el va avea de gând doar să facă bani cât mai repede şi în străinătate dacă se poate.
Cum putem opri tinerii români să plece în străinătate?
Firmele noastre (ale oamenilor de afaceri din cluburile fancofone-nr) sunt în România şi vrem ca oamenii să rămână în România. Mesajul nostru pentru tinerii din România este că există un viitor pentru ei aici. Există într-adevăr oraşe un pic mai defavorizate, în care într-adevăr nu este întotdeauna plăcut să trăieşti, dacă vrei să ai un anumit acces la cultură, la sport, la călătorii, dar există şi alte oraşe foarte privilegiate, cum este Cluj-Napoca, în care poţi trăi mai mult decât decent. În momentul în care ajungi la un salariu care este, să zicem, între 2.000 de lei net şi 3.000 de lei net, şi soţia câstigă aproximativ la fel, deci dacă venitul familiei se aproapie de 1.000 de euro lunar, nu văd niciun rost, nicio utlitate de a merge într-o altă ţară, care nu este cultura ta, unde să ai probleme de integrare, să se se uite mai urât vecinii la tine, pentru că au impresia că îi invadezi şi le iei locul de muncă. Aş prefera ca medicii, informaticienii, zugravii, sudorii, vopsitori etc să rămână în cultura lor, în limba lor, în calitatea lor de viaţă pentru că trebuie să vă spun că e mult mai plăcut săm trăieşti la Cluj, care are o calitate a vieţii extraordinară, decât într-un mare oraş din Franţa, în care avem probleme de cartier, de furturi, avem probleme sociale destul de ridicate. Eu consider că pentru un francez, dacă ar avea un salariu decent, ar fi mai plăcut să trăiască la Cluj decât în majoritatea oraşelor de mai mult de 300.000 de locuitori din Franţa, inclusiv Parisul. Eu n-aş trăi nici în Paris, nici la Bucureşti sau în alte capitale pentru că poluarea este mare, sunt probleme de suprapopulare şi toate dezavantejele pe care le găsim la o capitală. De ce să trăieşti la Paris? Eu nu văd niciun rost. Este extrem de scump, trebuie să locuieşte la o oră jumătate-două ore de locul de muncă, pierzi enorm de mult timp.
Prin acest concurs, noi dorim să transmitem şi astfel de mesaje elevilor şi aici e partea de comunicare despre care vă vorbeam la început: există un viitor pentru voi în România, sunt firme serioase la care vă puteţi angaja; dacă nu lucraţi acum la o astfel de firmă, căutaţi o firmă serioasă, şomajul fiind foarte mic selecţia se face în mod natural, omul dacă nu are condiţii decente de lucru poate să plece. Pentru noi este foarte important să plece la o distanţă cât mai mică de locul unde trăieşte cu familia. Dacă nu-i place în Galaţi şi vine la Cluj, poate că e mai OK decât dacă ar merge în Canada sau Australia, pentru că va fi foarte departe de familie.
Premiile Cluburilor Francofone de Afaceri
Competiţia, finalizată zilele trecute, s-a desfăşurat pe trei secţiuni- IT, ECOindustrie şi sănătate şi s-a adresat elevilor din clasele IX-XII din 16 judeţe (Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş). Peste 4.000 de elevi din 80 de licee au avut ocazia să se înscrie la această competiţie, după ce au primit vizite de informare din partea organizatorilor şi a firmele francofone partenere.
Cele nouă echipe câştigătoare vor participa la stagii de practică în interiorul firmelor francofone membre şi partenere ale Cluburilor Francofone de Afaceri din Sibiu şi Cluj. Elevii, care studiază la şcoli cu profil teoretic, tehnic sau vocaţional din Transilvania şi regiunea de Nord-Vest au fost selectaţi din 336 de participanţi.
Pe lângă stagiile de practică în companii, s-au acordat premii în valoare totală de peste 3.000 de euro tuturor celor 28 de elevi şi 16 profesori câştigători, precum şi liceului cu cele mai multe dosare înscrise (Colegiul Naţional Ioan Slavici Satu Mare – 17 dosare propuse). De asemenea, toţi câştigătorii de la secţiunea IT (9 elevi şi 4 profesori) au fost recompensaţi şi cu intrare gratuită la Techsylvania- conferinţa şi hackathon.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
