Avocatul român care a câştigat în SUA procese de miliarde de dolari: „Aşa ceva nu a mai existat în istoria omenirii“
0
Celebrul avocat american de origine română Andrei Iancu a condus Biroul de Brevete si Invenţii din SUA din 2018 şi până în acest an. Declarat de-a lungul anilor cel mai bun avocat din SUA specializat în procese de drepturi de proprietate intelectuală, Iancu a câştigat procese de miliarde de dolari
Andrei Iancu a condus timp de trei ani cel mai mare şi mai important birou de proprietate intelectuală din lume. E vorba despre o agenţie cu aproximativ 13.000 de angajaţi şi un buget anual de peste 3,5 miliarde de dolari. El a fost, de asemenea, consilierul principal în administraţia Trump pe probleme de proprietate intelectuală interne şi internaţionale.
În prezent, românul este partener administrativ la celebra firmă de avocatură Irell & Manella, în Los Angeles, firmă care l-a apărat de-a lungul timpului şi pe Donald Trump. Ca avocat, a reprezentat clienţi din domenii ca testarea genetică, mediul online, echipamente medicale, telefonie, televiziune, sisteme de jocuri video.
A devenit celebru încă de când a câştigat 1,8 miliarde de dolari în justiţie pentru compania Tivo, într-un proces de mare răsunet în America, când a obţinut o serie de victorii contra mai multor companii care au copiat produsele clientului său. De-a lungul carierei sale a câştigat procese care le-au adus clienţilor săi miliarde de dolari. În 2017, Los Angeles Business Journal l-a numit Avocatul anului în SUA, iar revista „California Lawyer“ l-a onorat în calitate de Avocat al anului în domeniul proprietăţii intelectuale în 2013.
„Weekend Adevărul“: Sunteţi unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi din Los Angeles şi chiar din SUA, cel puţin pe litigiile ce ţin de proprietatea intelectuală, dar puţină lume ştie că iniţial aţi urmat o facultate tehnică şi v-aţi îndreptat spre o cu totul altă meserie. Despre ce este vorba?
Andrei Iancu: Înainte de avocatură, eu am fost inginer. În liceu şi apoi în facultate am crezut că vreau să fiu inginer şi să lucrez cu chestii de tehnologie şi de ştiinţă. Aşa că, o perioadă, am fost inginer în domeniul aerospaţial.
Am lucrat la Hughes Aircraft aici, în Los Angeles, şi am lucrat la sateliţi civili. Asta am făcut vreme de vreo patru ani, după care am decis că mi-ar plăcea mai mult să fiu mai diversificat în tehnologiile cu care lucrez. În domeniul de Drept am ales o specializare care, de fapt, merge cu istoria mea de inginer. Ca avocat de patente şi de alte proprietăţi intelectuale lucrezi cu oameni de ştiinţă, cu ingineri şi cu lucruri tehnice. Mai exact, oamenii fac invenţii şi trebuie să le înţelegi, apoi să le explici altora. Pentru mine este o intersecţie perfectă între drept şi inginerie.
Privind în urmă, vă felicitaţi pentru decizia de a urma Dreptul şi de a lăsa ingineria pentru a practica avocatura?
Absolut! Dacă mă uit în ultimii 25 de ani de când am terminat Facultatea de Drept la UCLA Los Angeles, am lucrat cu tot felul de tehnologii: de televizoare, de computere, cu tehnologii medicale şi aerospaţiale. Dar şi cu multe domenii foarte diversificate.
Andrei Iancu este unul dintre cei mai apreciaţi avocaţi specializaţi pe drepturi de proprietate intelectuală
Procese de miliarde
De-a lungul timpului, aţi avut procese spectaculoase câştigate, unele cu miză de miliarde de dolari. Care a fost cel mai important?
Printre alte companii importante din SUA, am lucrat cu Tivo pentru mulţi ani, timp în care le-am apărat patentele. Ei au inventat digital video recorder din timpurile moderne. Primul proces a mers până la capăt şi am câştigat la Judecătorie, apoi am câştigat la Curtea de Apel. Au mai fost alte procese care s-au terminat înainte de a ajunge la juriu, ce s-au încheiat cu anumite înţelegeri.
Per total, pentru Tivo, am câştigat aproximativ 1,8 miliarde de dolari. Este o serie de victorii contra mai multor companii care au copiat produsele celor de la Tivo.
Sunteţi şi profesor la Facultatea de Drept din cadrul University of California Los Angeles. Dacă ar fi să le vorbiţi studenţilor dumneavoastră despre cele mai importante procese pe care le-aţi avut, ce alt proces aţi mai aminti?
Sunt mai multe. Am mai avut procese importante pentru o companie care se cheamă Saint Jude Medical care face diferite aparate medicale, ca de exemplu stimulator cardiac pentru inimă. Ar fi mai greu să vă dau o listă cu cele mai importante procese, dar ce a fost important pentru mine a fost să am o carieră cu experienţe diversificate şi cu tehnologii diversificate. De la aparatură medicală, până la televiziune pentru Tivo.
Foarte multe dintre procesele dumneavoastră au fost în domeniul proprietăţii intelectuale. În ce măsură este adevărat că legile americane, inclusiv în acest domeniu, sunt mult mai permisive decât cele europene, aşa cum se vehiculează?
Nu sunt expert în legile europene, dar ce este adevărat este că legile au devenit în America în ultimii 20 de ani mai permisive. Comparând numai istoria legilor pentru proprietatea intelectuală, aici, în America, a devenit mai uşor să faci anumite produse fără să ai permisiunea proprietarilor, a celor care deţin brevetele. Da, se poate spune că, în general, legile din America au devenit ceva mai permisive. Totuşi, după părerea mea, depinde la ce lege exact ne uităm.
Şi acest lucru dăunează, în general?
Faptul că legile au devenit tot mai permisive în SUA nu ajută sub nicio formă creşterea economică, din contră. Pentru ca o economie să crească şi să fie mai mulţi oameni care creează lucruri noi, legile trebuie să fie stabile şi să protejeze creatorul – nu numai pe cei care inventează în domenii tehnice, dar şi pe creatorul de artă, de muzică etc.
„Guvernul chinez trebuie să minimalizeze traficul de bunuri contrafăcute“
În ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre concurenţa neloială a companiilor din China, despre faptul că multe dintre ele se ocupă cu spionajul economic şi că SUA sunt printre cele mai afectate ţări. Aţi avut şi procese cu companii chineze?
Personal, nu îmi amintesc să fi avut procese cu firme din China. Când am fost în Guvern, unul dintre cele mai importante lucruri, actuale până astăzi, este furtul de proprietăţi intelectuale în America şi în restul lumii perpetuate de China.
Există cifre în acest moment?
Sunt lucruri documentate. De exemplu, OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) a publicat un studiu în care a încercat să pună anumite numere asupra acestui furt de proprietate intelectuală. Ei au zis că mai mult de 85% din traficul mondial de mărfuri contrafăcute este din China. Sunt tot felul de alte studii care duc în aceeaşi direcţie. Sunt fapte, nu este o opinie.
Şi ce se poate face pentru a limita asta?
În primul rând, ţările lumii trebuie să lucreze împreună, să coopereze şi să aibă discuţii cu guvernul chinez, pentru ca ei să aibă o intervenţie pe teritoriul Chinei. Guvernul chinez trebuie convins să intervină ca să minimalizeze acest trafic de bunuri contrafăcute. Iar pentru asta, ţările lumii trebuie să colaboreze şi să aibă aceste discuţii. Dar sunt multe lucruri care trebuie făcute. În America, trebuie mai multe controale la graniţă asupra bunurilor care intră în ţară ca să se descopere la frontieră, cât de mult se poate, care dintre importuri sunt valabile şi care sunt contrafăcute.
În ce măsură credeţi că au greşit Statele Unite şi ţările UE atunci când au externalizat atât de multe fabrici în China? A echivalat asta cu o invitaţie, evident inconştientă, de a copia produsele?
Este adevărat că faptul că se fabrică atât de multe lucruri pe teritoriul chinez face mai uşor copiatul lor acolo, dar comerţul internaţional depinde de cooperarea între ţări, pentru că multe ţări fabrică diverse lucruri pe teritoriile lor.
SUA şi UE pierd anual sute de miliarde de dolari din cauza furturilor de tehnologie. FOTO Unsplah
America fabrică lucruri pentru companii europene. România, de exemplu, fabrică anumite produse pentru companiile americane şi asta este baza pentru comerţul internaţional care, în general, a avut multe beneficii pentru economiile mondiale. Dar asta nu înseamnă că guvernele trebuie să permită pe teritoriile lor furtul de proprietăţi intelectuale. De exemplu, dacă America fabrică anumite produse care sunt inventate de companii europene şi vor să le fabrice pe teritoriul american nu înseamnă că America permite furtul de proprietate intelectuală. Pentru ca comerţul internaţional să funcţioneze cum trebuie, ţările trebuie să coopereze. Guvernele trebuie să coopereze şi să aibă legi locale care descurajează aceste furturi şi penalizează când se descoperă aceste furturi.
Şi e posibil să se pună punct acestui fenomen sau măcar să i se limiteze proporţiile?
Bineînţeles că se poate. Pentru asta trebuie ca guvernul chinez să coopereze şi să creeze legi care se îndreaptă în direcţiile bune. Dar trebuie să le pună în aplicare şi să fie consecvenţi.
Aţi avut discuţii în acest sens cu reprezentanţii Chinei în perioada în care aţi condus Biroul de Brevete şi Invenţii din SUA?
Am avut contact chiar cu oficiul lor de proprietăţi intelectuale şi cu preşedintele acelui oficiu, omologul meu. A fost şi continuă să fie o colaborare foarte bună între cele două oficii.
Cum a decurs colaborarea cu omologii dumneavoastră din alte ţări decât China?
Foarte bine, aş putea spune. În lume sunt cinci ţări care deţin aproximativ 90% din toată proprietatea intelectuală mondială la brevete: SUA, China, Japonia, Coreea de Sud şi Europa, care are un oficiu pentru toate ţările europene – EPO (European Patent Office). Aceste cinci oficii colaborează destul de mult între ele. Se reunesc anual, au discuţii la diferite niveluri, iar acestea se numesc IP5.
Revenind la China, au fost făcute estimări privind proporţiile furturilor intelectuale făcute de companiile de acolo?
Da, există cifrele astea. OECD face în fiecare an un raport în legătură cu asta, iar acolo apar şi cifrele care arată dimensiunile furturilor, precum şi ţările care sunt campioane la acest capitol. Ei estimează cam la ce valori ajung aceste furturi. După cum am spus, China este numărul 1. De exemplu, după câte ţin eu minte, în ultimul raport sau în raportul de acum doi ani, au estimat aproximativ 500 de miliarde de dolari în furt internaţional.
„Inteligenţa artificială poate fi folosită de instituţii cu intenţii rele“
În ultimii ani s-a vorbit, la început timid, dar apoi din ce în ce mai mult, despre riscurile pe care le presupune inteligenţa artificială, mai exact despre felul în care poate fi utilizată împotriva populaţiei unei ţări.
Fără discuţie, acesta este unul dintre cele mai importante subiecte în timpurile actuale. Inteligenţa artificială se întâmplă acum, se dezvoltă din ce în ce mai mult şi penetrează din ce în ce mai mult viaţa tuturor. Deja folosim tehnologie de acest fel.
De exemplu, toţi avem telefoane mobile şi îţi dai seama în fiecare zi cu cât mai mult folosiţi anumite aplicaţii, cu atât mai mult aplicaţia începe să vă cunoască. Şi vă recunoaşte preferinţele, ajunge să recunoască, de exemplu, ce muzică vreţi să ascultaţi. Îţi apar anumite recomandări care cred că vă plac. Toate acestea sunt bazate pe inteligenţă artificială, iar asta penetrează multe alte produse: de la acest exemplu banal şi până la tot felul de maşinării fără conducător uman şi aparatură sofisticată – drone care zboară singure, care îşi dau seama unde să meargă sau cum să meargă.
Deja există maşini şi autobuze pe străzile anumitor oraşe care merg fără şofer. Pe de altă parte, tehnologia, inteligenţa artificială poate să fie folosită de oameni sau instituţii care au intenţii rele, iar astfel de cazuri există deja. Întrebarea este ce legi şi reguli vor avea la dispoziţie guvernele ca să nu permită anumite intruziuni, intervenţii în viaţă oamenilor. Unele ţări încearcă să facă anumite lucruri, dar nu există foarte multe legi de felul acesta. Uniunea Europeană a făcut anumite legi, şi în America se discută, dar lucrurile merg foarte încet şi, din păcate, părerea mea e că tehnologia se dezvoltă mult mai repede decât legile. Ar fi bine că fiecare ţară să se gândească cum să se protejeze de acest intrus. Fiecare guvern din fiecare ţară trebuie să se gândească la asta, iar ţările să colaboreze unele cu altele în acest sens întrucât au probleme similare.
Riscurile inteligenţei artificiale
Dumneavoastră aţi avut astfel de cauze pe rol?
Nu am avut personal astfel de cauze, însă ele încep să existe, precum cazuri criminale de spionaj industrial. Nu ştiu încă dacă sunt cazuri specifice despre furturi create de maşini, furturi ale informaţiilor personale create de maşini cu inteligenţă artificială. E posibil, dar nu ştiu personal. Sunt tot felul de probleme care se pot dezvolta dacă sunt scăpate de sub control.
Se poate spune că e un pericol adiţional, care poate să invadeze informaţiile personale dacă nu există anumite protecţii în loc, pentru că dorinţa maşinilor este să folosească cât mai multe informaţii. Deci guvernele trebuie să protejeze, să aibă o balanţă ca să permită, într-un anumit fel, dezvoltarea acestor tehnologii, dar în acelaşi timp să protejeze publicul faţă de intruziunea în informaţiile lor personale.
Ar putea fi folosită inteligenţa artificială şi la manipularea maselor, poate chiar de guvernele unor ţări?
Sunt multe alte tehnologii care în combinaţie cu inteligenţa artificială pot să creeze anumite probleme pentru public. De exemplu, există tehnologia care recunoaşte feţele oamenilor. Dacă mergi la un meci de fotbal pe stadion, sunt tehnologii care pot să se uite cu aparate de filmat la miile de spectatori şi să identifice imediat fiecare om – la fel şi în aeroporturi, în gări, pe stradă, în staţiile de autobuz.
Numeroase dovezi indică faptul că multe guverne îşi spionează cetăţenii folosind drone, dar şi alte aparate sofisticate. FOTO Pixabay
Teoretic, dacă vor, guvernele pot urmări fiecare om. Tehnologia deja există. Întrebarea este cum va folosi fiecare guvern, fiecare companie aceste tehnologii şi ce limite vor fi ca să avem această balanţă între dezvoltarea tehnologiei şi protejarea drepturilor personale.
Revenind la perioada în care aţi condus Biroul de Brevete şi Invenţii din SUA, câte brevete de inventator aţi acordat şi care sunt cele mai importante?
Cât am fost eu directorul oficiului, am eliberat aproximativ un milion de brevete. Nu pot vorbi despre lucruri specifice, dar au fost multe descoperiri tehnice în ultimii câţiva ani foarte importante în domeniul inteligenţei artificiale. Au fost şi în domeniul descoperirilor medicale, inclusiv tratamente contra cancerului bazate pe terapie celulară, dar şi vaccinurile despre care se vorbeşte atât de mult în aceste timpuri de pandemie. În fiecare an continuă să fie multe descoperiri tehnologice şi ştiinţifice fenomenale şi, după părerea mea, sunt unele dintre cele mai importante pentru societăţile lumii.
Tot mai multe invenţii de la an la an
Se poate spune că numărul lor creşte de la an la an?
Da, numerele de aplicaţii pentru brevete la oficiul nostru în America creşte câte puţin în fiecare an – 2%, 5%.
Aţi avut şi inventatori români printre ei?
Nu ştiu nume specifice de inventatori români, dar aproape sigur au fost şi români. Au fost mulţi inventatori români în România. Când am fost în Bucureşti, în octombrie-noiembrie 2019, am vorbit despre asta public. România are o istorie importantă de invenţii – de exemplu, invenţii aeronautice, cu Henri Coandă şi Traian Vuia.
Au fost foarte importante la timpul lor şi oamenii care trebuie să ştie, chiar ştiu despre asta. De exemplu, Efectul Coandă, care a fost descoperit de Henri Coandă, până în ziua de azi inginerii de aeronautică ştiu despre el. Dar ăsta este un exemplu, probabil unul dintre cele mai importante exemple de invenţii româneşti.
Care dintre invenţiile româneşti v-a impresionat poate cel mai mult?
În general, pot spune că România are industrii care creează la nivel internaţional, industrii bazate pe software. Românii sunt buni la asta şi sunt câteva companii care au avut un efect foarte important internaţional, chiar şi în America.
Invenţii revoluţionare
Dacă ar fi să închideţi ochii şi să vă imaginaţi cum va arăta lumea peste 20, 30 sau 50 de ani, cum v-aţi imagina-o, ce descoperiri importante ne-ar aştepta?
Lumea se schimbă extrem de rapid. Schimbările tehnice conduc la schimbări economice şi sociale. Asta nu e ceva nou, dar rata la care se schimbă tehnologia este din ce în ce mai rapidă. Cred că dacă ne uităm 20-30 de ani, poate şi mai puţin, nu cred că vor mai fi multe automobile pe străzile oraşelor care sunt conduse de oameni – de asemenea, valabil şi în cazul avioanelor şi în cazul altor maşinării. Inteligenţa artificială va penetra din ce în ce mai mult toate aspectele vieţilor noastre.
Rata de comunicare între device-uri, cât de repede comunică unul cu altul, este deja foarte rapidă în termeni istorici, dar va deveni de sute sau de mii de ori mai rapidă. Calculatoarele pe care le avem, cât de puternice sunt acum, vor fi de milioane de ori mai puternice în 20-30 de ani. Datorită noii tehnologii care se numeşte quantum computing (calcul cuantic). Când combini toate astea îţi dai seama câte produse noi vor fi posibile.
Cum vedeţi evoluţia pe plan medical?
Cred că vom vedea din ce în ce mai mult tratamente şi medicamente care vor putea să trateze bolile personalizat. Vor fi fixate aşa încât să te trateze specific, în funcţie de compoziţia ta biologică, diferit de cum l-ar trata pe altul. Multe se întâmplă deja, dar va mai dura până ce va avea acces toată lumea. De exemplu, la cancer s-a avansat mult în ultimii câţiva ani. Anumite tipuri de cancer care erau mortale acum câţiva ani au devenit tratabile.
Tehnologie medicală a evoluat în ultimele decenii mai mult decât în toată istoria omenirii. FOTO Unsplash
De exemplu, un anumit cancer de piele – melanomul – a devenit tratabil. Anumite tipuri de cancer de sânge – leucemia şi linfomul – au devenit tratabile. Terapii celulare care modifică celulele personale ca să atace cancerul specific pe care îl ai în corp. Avem şi cazul cel mai recent, al COVID-19: Multe vaccinuri s-au creat şi au fost administrate oamenilor în întreaga lume, nu numai unul. Toate au fost create în mai puţin de 12 luni. Aşa ceva nu a mai existat niciodată în istoria omenirii.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
