„Armele” care pot combate efectele încălzirii globale. Sfaturile unui expert în agroecologie EXCLUSIV
0Seceta și temperaturile ridicate au avut efecte nefaste și în acest an asupra agriculturii și a economiei. Expert în agroecologie, Ioan Rotar explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum pot fi reduse efectele încălzirii globale.
Ioan Rotar este expert în agroecologie și e profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. Rotar e și unul dintre cei mai citați profesori români în revistele academice internaționale, în domeniul științelor agricole.
În acest moment, veștile nu sunt deloc bune. Într-o țară ca România, în care prețurile alimentelor explodează, iar soluțiile de la nivel central par să lipsească, nu doar fermierii sunt afectați de problema încălzirii globale. Seceta și temperaturile ridicate au afectat culturile, iar recoltele sunt modeste în comparație cu anii buni. Acest lucru duce automat la noi creșteri de prețuri care afectează întreaga populație. Dar există ceva și mai grav de atât, care face ca omenirea să se afle la răscruce de drumuri.
„În 1972, s-au făcut primele măsurători legate de consumul de resurse regenerabile ale Planetei Pământ. Aceste măsurători au vizat multe, dar printre altele și oxigenul pe care structurile verzi ale Terrei îl produc. S-a constatat că pe 28 decembrie s-a consumat tot oxigenul care s-a produs în acel an. Deci trei zile noi am respirat și mașinile noastre au consumat și așa mai departe. De atunci au măsurat în fiecare an. Știți când s-a terminat anul acesta oxigenul pe care îl produce planetă Pământ? Pe 28 iulie! Și se spune că astăzi, la acest consum, noi am mai avea nevoie încă de aproape o planetă, iar dacă lumea va continua în același stil, se apreciază că în 2050 ar fi nevoie de trei planete”, este mesajul lui Ioan Rotar, care precizează că, deși situația este delicată, nu este fără ieșire.
Armele împotriva secetei
Însă chiar dacă despre încălzirea globală se vorbește mai degrabă începând cu ultimii 10-15 ani, profesorul Ioan Rotar atrage atenția că o bună parte din teritoriul României a fost dintotdeauna afectat de seceta și de arșița verii. Profesorul clujean spune că efectele încălzirii globale vor continua să se facă simțite și în următorii ani, dar are și câteva vești bune. În opinia sa, există arme cu care se poate lupta pentru a reduce efectele acestei încălziri globale.
Chiar dacă primul gând duce automat la irigații, Ioan Rotar spune că există și alte câteva măsuri. Astfel, înlocuirea unor plante care au nevoie de multă apă cu unele mult mai rezistente la secetă ar fi un prim pas care i-ar salva și pe fermierii care își văd distrusă munca de un an din cauza condițiilor meteo.
„Noi, când vorbim de secetă, ne gândim mereu la irigații. E adevărat că irigația este o completare a deficitului de apă din sol, dar pentru a lupta cu seceta există multe, multe alte metode. Prima dintre ele cred că este alegerea speciei, adică să alegi cu grijă ce cultivi”, spune Rotar.
Aici, profesorul dă ca exemplu porumbul, a cărui cultivare s-ar preta în puține locuri în România, dar cu toate acestea este cultivat la scară largă. Există o altă plantă, mult mai puțin pretențioasă la apă și care ar suplini porumbul, crede expertul.
„La noi toate condițiile sunt favorabile pentru sorg. Probabil că în viitor va trebui să dezvoltăm cercetări pe zona asta. Sorgul are un consum cu două treimi mai mic de apă decât porumbul, noi îi spunem consum specific. Sorgul poate suplini porumbul. E adevărat că nu poți face mămăligă din el, dar poate suplini hrana pentru animale. Aici aș spune că circa 70 % din producția de porumb merge ca hrană pentru animale și abia 5% pentru hrana oamenilor. Deci, ar ajunge dacă s-ar cultiva doar pe 5-10% din suprafața care se cultivă azi și să se cultive doar pentru consumul oamenilor, iar în schimb ar fi mult mai eficient dacă s-ar decide să se cultive sorg. Însă nouă ne place porumbul, cultivăm și ne asumăm riscuri”, explică profesorul.
„Să ieșim din rutină”
Cultivarea unor plante mai puțin sensibile la secetă ar fi un prim pas, dar nu și singurul. Ar exista și alte soluții pentru a limita efectele secetei, subliniază Ioar Rotar.
„La noi vine seceta în iulie, până atunci am putea recolta grâul. Ar trebui gândite programe din astea și există la nivelul Academiei de Științe Agricole. Există asemenea preocupări”, mai spune el.
Ioan Rotar spune că de multe ori aratul nu doar că nu este necesar, dar are și efecte care accentuează seceta.
„A treia chestiune care mi se pare de importantă uluitoare este să ieșim din rutină. Ce înseamnă rutină - să schimbăm sistemul de lucrări ad hoc. Noi suntem obișnuiți să arăm, să facem pregătirea nu știu cum. Am văzut și în România, și în alte părți din lume renunțarea la arături, la foarte multe culturi. Ce faci cu arătură? Se cunosc efectele favorabile ale arăturii, dar are și multe efecte nefavorabile. De exemplu, pierderea apei din sol. Prin mobilizarea solului se pierde o cantitate uriașă de apă din sol”, punctează profesorul.
Există culturi care nu au nevoie de arături, dar fermierii români fie nu știu asta, fie sunt tributari vechilor obiceiuri.
„Să zicem că am plantat în această vara o cultură care a eliberat terenul mai devreme, care poate fi soia, de exemplu, care se cultivă în România pe suprafețe destul mari. După soia putem semăna direct din mașini fără să mai arzi. Asta contribuie foarte mult la păstrarea apei în sol. Lucru care se face la Stațiunea de cercetări agricole Turda. Nu mai vorbesc de cheltuielile de ordin economic. E adevărat, nu poți face cultură de cartofi fără arătură, dar grâul se poate. Stațiunea de Cercetări Agricole Turda seamănă grâul în totalitate cu semănat de ieri. La porumb nu există încă tehnologia asta, că tot am vorbit mai devreme de porumb”, adaugă Rotar.
Modificarea genetică, soluția zilei de mâine
Iar soluțiile nu se opresc aici. Plantele pot fi modificate genetic pentru a deveni mai rezistente la condițiile vitrege.
„Trebuie gândit la nivelul sistemelor de cercetare, de ameliorare, să induci gene care dau rezistență la secetă. Și se lucrează la asta. Există diferențe notabile între hibrzii de porumb care au fost creați înainte de anul 2000, când încă nu se manifestau cu o asemenea intensitate schimbările climatice, și ceea ce se face acum. Pentru că acum plantele trebuie să reziste perioade îndelungate fără apă și să alterneze cu perioade la fel de îndelungate, dar cu o cantitate foarte mare de apă. Sunt multe abordări de genul acesta care pot fi făcute”, crede profesorul.
Cercetarea științifică este, așadar, extrem de importantă, la fel și educația fermierilor și a țăranilor care se ocupă cu agricultura. Aceștia trebuie să aibă acces și la informații.
„Nu în ultimul rând trebuie să gândim modalități prin care intercepția luminii solare, deci fotosinteza care se desfășoară să o amplificăm. Recepția luminii solare e la fel de scumpă. Sunt deja hibrizi de porumb creați care au schimbat amelioratorii folosiți. Astfel, au accelerat procesul de fotosinteză și în felul acesta s-a reușit în alte părți să se obțină recolte bune”, mai spune el.
Se încarcă comentariile...
