FOTO Siderurgicul din Călăraşi, o ruină. „Fratele” din Polonia dă tonul în Europa
0
Combinatul siderurgic de pe malul Borcei, printre cele mai importante din sud-estul Europei, este astăzi o ruină, în timp ce altul construit în Polonia în acelaşi an, produce oţel şi astăzi. La Călăraşi, mastodontul a fost inaugurat în 1979, după ce a fost accesat un credit internaţional de peste 100 de milioane de dolari.
Înălţat pe o suprafaţă de 650 de hectare, acesta a fost cotat, în anii 80, ca unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei în care se producea şină de cale ferată. Imediat, după Revoluţie a fost privatizat, apoi demontat bucată cu bucată şi vândut la fier vechi. În prezent la fostul combinat siderurgic Călăraşi - Siderca funcţionează o oţelărie şi un laminor, deţinute de firma Tenaris. Are o capacitate de producţie anuală de 470.000 de tone, care include o oţelărie electrică şi linii de turnare continue, folosind ca materie primă fierul vechi.
Pe val
În aceeaşi perioadă, guvernul comunist al Republicii Populare Polone a ordonat construcţia celui mai mare combinat siderurgic din ţară. Înfiinţarea uriaşului Combinat Siderurgic Lenin (astăzi Întreprinderea Siderurgică Tadeusz, aflată în proprietatea companiei Mittal Steel) a adus transformarea Cracoviei dintr-un oraş universitar într-un centru industrial. ArcelorMittal Polonia (anterior Mittal Steel Polonia), este cel mai mare producător de oţel din Polonia, având peste 11.000 de angajaţi.
Datorită investiţiilor, a căror valoare în 2004-2013 s-au ridicat la 4,8 miliarde zloţi, ArcelorMittal Polonia a devenit unul dintre producătorii de oţel importanţi din Europa. ArcelorMittal Polonia concentrează aproximativ 70 %din capacitatea de producţie a industriei siderurgice poloneze. De asemenea, compania este unul dintre cei mai mari exportatori polonezi şi producători de cocs din Europa. Capacitatea de producţie ajunge la aproximativ 5 milioane de tone pe an.
În anii de glorie, 6.000 de muncitori
Şi platforma siderurgică de pe malul Borcei avea cu ce să se mândrească. Înainte de anii 90, aici se produceau 200.000 de tone de oţel pe an, iar 6.000 de oameni lucrau în combinat. „Acum, doar 500 de oameni mai lucrează aici. Dintre aceştia, 300 activează la oţelărie, iar 70 la laminor“, spune Viorel Dobre, fost preşedinte la Sindicatul Liber Donasid Călăraşi. Nicolae Ceaşuşescu avea planuri măreţe cu platforma siderurgică. De visul său însă s-a ales praful. Comunele Ceacu şi Cuza Vodă, aflate la o distanţă de aproximativ 8 kilometri de combinat urmau să dispară de pe hartă. În locul acestora trebuia să fie extins combinatul care ar fi asigurat o producţie record de oţel.
Cel mai important angajat
„A fost o bucurie pentru acest oraş, pentru călărăşeni, acest combinat. Se rezolva o problemă capitală, aceea a creării locurilor de muncă, dar existau oameni, în special, din cadrul sistemului bancar care ne puneau piedici“, spune Ilie Petre, primul om angajat pe platforma siderurgică de pe malul Borcei.
Absolvent în anul 1972 al Facultării de Finanţe- Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice, Petre era cea mai potrivită persoană pentru a ocupa postul de contabil –şef la combinatul din Călăraşi. „Terminasem facultatea cu media 10 şi s-au gândit, probabil, că sunt destul de bine pregătit pentru a face faţă provocărilor. Am ajuns la combinatul din Călăraşi când se băteau ţăruşii pentru începerea construcţiei. Numirea mea s-a făcut la propunerea Elenei Ceauşescu“, îşi aminteşte fostule economist.
Timp de zece ani, până în 1986, bărbatul a fost unul dintre cei mai importanţi pioni de pe platforma siderurgică de pe malul Borcei, care exporta 1,8 milioane tone de oţel pe an. Este persoana care a pus bazele primelor şcoli de maiştri din oraş. „ Fetele şi băieţii care urmau să lucreze pe platforma siderurgică mergeau pentru schimb de experienţă la Galaţi, Hunedoara, Oţelul Roşu şi Reşiţa“, a povestit Petre Ilie.
Jaf la drumul mare
În ultimii ani însă, indolenţa autorităţilor a făcut ca la Călăraşi să se aleagă praful de una dintre cele mai importante platform siderurgice. „Lipsa de coerenţă şi vidul legislativ din perioada de tranziţie şi privatizările au dat posibilitatea ca infracţionalitatea să crească vertiginos, mai ales pe această platformă siderurgică, unde sustragerile din instalaţii şi utilaje s-au efectuat zi şi noapte“ , spune Dobre. Rromii din oraş, organizaţi în grupări şi de câte 300 de persoane furau tot ce le cădea în mână.
Vă recomandăm şi:
FOTO Cum s-a prăbuşit combinatul siderurgic, motorul Călăraşiului, care asigura 6.000 de slujbe
Se încarcă comentariile...
