Oameni cu capete alungite, pe teritoriul României. Dovada este o diadema găsită în zona Buzăului

0
0

Diadema de la Gherăseni este una dintre cele mai importante piese descoperite la Buzău, oferind dovezi despre oamenii cu capete alungite care au trăit pe aceste meleaguri.

Diadema este în patrimoniul Muzeului Județean Buzău. SURSA MJB
Diadema este în patrimoniul Muzeului Județean Buzău. SURSA MJB

Diadema de la Gherăseni este semnificativă atât pentru materialul din care este realizată, bronz acoperit cu o foiţă subţire de aur decorată cu pietre semipreţioase, cât mai ales pentru informaţiile oferite istoricilor.

Bijuteria a fost găsită pe craniul unei femei care provenea din rândul hunilor. A murit înainte să împlinească vârsta de 25 de ani şi, cel mai probabil, și făcea parte din generațiile care s-au născut pe aceste meleaguri.

Diadema a fost descoperită întâmpător, într-un cimitir ritual din secolele III-V p.Chr. Doi localnici din Gherăseni au descoperit mormântul de înhumaţie, în timp ce pregăteau terenul pentru înfiinţarea unor culturi agricole.

Se întâmpla în luna aprilie a anului 1961, pe malul drept al râului Călmăţui, în punctul Grindul Cremenea, la aproximativ trei kilometri nord-nord-vest de satul Gherăseni. Diadema de la Gherăseni este singura piesă de acest fel descoperită întreagă.

„Arheologii chemaţi la faţa locului au recuperat în totalitate piesele depuse în mormânt alături de defunct, printre acestea numărându-se o oglindă din bronz, un fragment dintr-o greutate din lut şi câteva fragmente provenite de la un vas din lut. De asemenea, pe baza inventarului arheologic, au putut stabili şi perioada în care avusese loc această înmormântare, momentul fiind plasat în prima parte a secolului al V-lea”, relatează muzeograful Gabriel Stăicuţ, de la Muzeul Judeţean Buzău.

Mărturie a vremurilor

Cercetarea arheologică a identificat podoabele de acest tip ca fiind în strânsă legătură cu mediul nomad hunic, alte circa 25 de diademe asemănătoare cu cea de la Gherăseni fiind găsite în complexe funerare răspândite pe un areal geografic întins între Kazakhstan-ul de astăzi şi Europa Centrală.

Realizată dintr-un miez de bronz acoperit cu o foiţă subţire de aur decorată cu pietre semipreţioase, almandine, de diverse forme prin tehnica à cabochon, diadema este una tipică pentru aşa-numitul stil policrom. Deşi de dimensiuni relativ reduse (19,5 x 4,5 cm), atrage atenţia privitorului prin modul în care a fost ornamentată suprafaţa vizibilă a piesei.

„Marginile diademei erau marcate prin două, respectiv trei şiruri perlate, lucrate prin presare de pe revers. În cele patru colţuri şi la mijlocul laturii de sus se aflau cinci orificii care, probabil, au folosit la prinderea piesei pe un capişon”, se arată în prezentarea obiectului expus la Muzeul Judeţean Buzău.

Piesa a fost găsită la Gherăseni, Grindu Cremenea. SURSA MJB
Piesa a fost găsită la Gherăseni, Grindu Cremenea. SURSA MJB

Analiza antropologică efectuată ulterior asupra oaselor din mormântul de la Gherăseni a oferit informaţii preţioase despre originea scheletului. Craniul femeii care a purtat diadema descoperită la Gherăseni este una dintre dovezile existenței în acest areal geografic a tradiției deformării capetelor, ca semn al distincţiei în comunitate.

Acest obicei a fost adus în spaţiul carpato-danubian, în perioada migraţiilor, de către triburile pornite din Asia. Conform izvoarelor vremii, în rândul populației hunice deformarea artificială a craniului la femei era considerată un semn de frumusețe, fiind practicat mai ales în cadrul famiilor de rang înalt.

Se ajungea la forma alungită a craniului după un proces care începea din copilărie și care consta din aplicarea constantă a unor bandaje strâns legate, obiceiul acesta fiind cunoscut mai întâi la populațiile sarmatice și preluat ulterior de către huni. 

Diadema unei tinere hune 

Istoricul Marius Constantinescu a declarat că scheletul a aparţinut unei femei care provenea din rândul hunilor. A murit înainte să împlinească vârsta de 25 de ani şi, cel mai probabil, se născuse pe aceste meleaguri. Hunii ajunseseră în zona Buzăului cu mai multe generaţii înainte.

„În 375 - 376 e.n. hunii trec marea de Azov, printr-o întâmplare fericită pentru ei. Ajung dincoace de Nistru iar primii întâlniţi au fost ostrogoţii lui Ermanaric, pe care i-au cucerit. I-au cucerit şi pe sarmaţi, i-au învins şi i-au luat în armatele lor apoi i-au întâlnit pe goţii lui Athanaric. Acesta a încercat să se apere, ridicând un val de pământ în zona Galaţi - Brăila dar după ce s-a trezit că hunii îl atacă din spate Athanaric s-a retras în munţii localizaţi de majoritatea cercetătorilor în zona Buzăului”, a declarat istoricul buzoian.

Valoarea piesei este atât de mare, încât autorii expoziției „Out of Chaos”, vernisată la Muzeul Moesgaard din Danemarca, au ținut să o imprime pe afișul evenimentului.

Diadema și Cloșca cu Puii de Aur, evidențiate pe afiș. SURSA Muzeul Județean Buzău
Diadema și Cloșca cu Puii de Aur, evidențiate pe afiș. SURSA Muzeul Județean Buzău

Diadema de la Gherăseni și o parte dintre componentele Tezaurului de la Pietroasele au fost împrumutate unui muzeu din Danemarca, pentru a fi expuse în cadrul unui proiect internațional de anvergură.

Este vorba despre expoziția „Out of Chaos”, vernisată pe 12 noiembrie, la Muzeul Moesgaard. Regina Margareta II a Danemarcei, arheolog cu licență obținută la Oxford, a inaugurat evenimentul. Distinsul oaspete a zăbovit minute întregi în fața Tezaurului de la Pietroasele.

Organizată cu un buget de 1 milion de euro, expoziția reunește exponate din Danemarca, Suedia,Ungaria, Spania, Germania și România. Aceasta duce în atenția publicului o perioadă întunecată din istoria europeană, marcată de războaie, bătălii pentru putere și aur. Aceasta reflectă o perioadă de aproximativ 300 de ani din istoria omenirii, o perioadă cuprinsă între căderea Imperiului Roman de Apus și zorii epocii vikingilor.

Vizitatorii sunt introduși în lumea întunecată a perioadei de migrație, plină de haos și violență, vise și speranță. Din haos s-a născut o nouă ordine, iar un imperiu puternic s-a transformat în mai multe regate care, cu timpul, s-au dezvoltat în națiunile pe care le cunoaștem astăzi.

Buzău


Ultimele știri
Cele mai citite