Acum este momentul plantării culturilor exotice. Puieți de kiwi, curmali și kaki, oferiți de o stațiune de cercetare
0Cei care vor să înființeze livezi de kaki, kiwi sau curmal chinezesc trebuie să știe că acum este cel mai bun moment de a planta puieții în pământ. Pomișorii se găsesc la Stațiunea Pomicolă Istrița din Buzău.
![Oferta de puieți a stațiunii este bogată. SURSA Iulian Bunilă](https://cdn.adh.reperio.news/image-7/711cd410-881f-4264-ac53-ad2a00b04746/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Clima din ce în ce mai caldă din țara noastră ne va da posibilitatea să producem în propria grădină fructe exotice. Pomișorii de kaki, kiwi sau curmal chinezesc au fost puși la vânzare la Stațiunea Pomicolă Istrița de Jos, județul Buzău. Le sunt oferiți clienților în ghivece, împreună cu un set de sfaturi importante.
„Avem specii pomicole noi, plante la ghiveci. Vorbim de kiwi, vorbim de smochini, chiar și asimina triloba, sau banana nordului, cum îi mai spunem noi. Sunt specii destul de noi și interesante”, declară Rareș Pândaru, șef Stațiunea de Cercetare Pomicolă Istrița.
Ferma pomicolă experimentală din judeţul Buzău le propune fermierilor români noi specii, aduse din Asia, Africa și America. Clienții sunt sfătuiți, la cumpărarea puieților, să-i transfere acum în grădini, cu rădăcini cu tot.
„Avem deja o ofertă, la prețuri ce variază de la 15 lei, până la 50 de lei, așa cum este o plantă care vine la ghiveci, o plantă mai nouă cum ar fi kiwi. Mai întâi se face o groapă destul de generoasă, între 30 și 50 de centimetri în diametru; ulterior planta cu balotul de pământ se așază central în groapă, apoi adăugăm pământ până reușim să umplem complet groapa. Tasăm și udăm bine”, explică Rareș Pândaru.
![Puieții se vând în ghiveci. SURSA Iulian Bunilă](https://cdn.adh.reperio.news/image-4/458242c6-37dc-4eb4-9792-03126b1ef7d7/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Aclimatizarea speciilor de pomi și arbuști fructiferi exotici este la final iar rezultatul este deja vizibil în pepiniera unității de cercetare din Buzău, unde găsim primele fructe coapte. Cultura de kaki, înființată în 2020, s-a adaptat atât de bine încât pare că se află pe aceste meleaguri de foarte multă vreme.
„Este o specie care în zona de sud a României se pretează foarte bine. Rezistă la secetă, nu are boli și dăunători, fructele sunt de o calitate superioară, ca cele care vin din import. Soiul pe care îl avem nu are semințe și se consumă cu tot cu coajă”, spune Andrei Tabacu, cercetător la Staţiunea Pomicolă Istriţa.
![Kaki produs în România seamănă cu cel din țările de origine. SURSA Iulian Bunilă](https://cdn.adh.reperio.news/image-8/8ad202f7-e518-40f2-8ed8-c0f1cd64a575/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
În livada experimentală de la poalele Dealului Istriţa s-au copt și primele rodii. Plantația experimentală se află la al doilea an de la înființare, și în primul an cu rod. Cercetătorii staţiunii pomicole spun că planta nu are dăunători și, prin urmare, necesită cheltuieli mai mici de întreţinere.
„Poate fi cultivată în zonele de câmpie. Rodia este foarte rezistentă la secetă, oarecum se pretează foarte bine pentru noul climat din zona de sud a României”, declară cercetătorul Andrei Tabacu.
![Primele rodii din pepinieră s-au copt în această toamnă. SURSA Iulian Bunilă](https://cdn.adh.reperio.news/image-4/4dac5329-424e-4d67-a781-b8574b570146/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Baby kiwi, specie fructiferă originară din estul Asiei, este studiată și ea de câţiva ani de horticultorii români. De doi ani creşte în pepiniera staţiunii Istriţa de Jos, pentru ca cercetătorii să observe cum se adaptează la arealul pedoclimatic al zonei.
![Andrei Tabacu lucrează la ameliorarea speciilor exotice. SURSA Iulian Bunilă](https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e88ef02c-9e71-4f0a-b9e0-06bfbceb8c91/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Rezultatele sunt îmbucurătoare. La fel de bine s-au adaptat și Pawpaw, cunoscut și ca „banana nordului“, dar și curmalul chinezesc.
„Curmalul este, la fel, o specie foarte rustică. Nu are nevoie de tratamente fitosanitare, nu are boli și dăunători la noi în țară, se poate preta pe orice tip de sol, chiar și pe sărături. Rezistă foarte bine la îngheț”, spune Andrei Tabacu.
![Curmalul chinezesc este mai gustos decât alte soiuri. SURSA Iulian Bunilă](https://cdn.adh.reperio.news/image-9/977813fc-f97e-48e4-bdfc-ae0bae034313/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Staţiunea de cercetare pomicolă de la poalele dealului Istriţa, Buzău, este din 2005 parte a Universităţii de Studii Agronomice din București. Nu întâmplător a fost ales dealul Istriţa ca loc de aclimatizare a soiurilor exotice.
Versanţii sunt expuşi la soare cât e ziua de lungă, iar solul calcaros înmagazinează căldura şi o degajă noaptea. Sudul Europei mai are astfel de condiţii şi, de aceea, migdalii şi smochinii se simt la poalele Istriţei la fel de bine ca pe ţărmul Mediteranei.