FOTOGALERIE 309 ani de la construirea Palatelor Brâncoveneşti săbătoriţi cu teatru şi concerte. Cum a ajuns domeniul Mogoşoaia loc de distracţie pentru bucureşteni

Complexul concentrat în jurul Palatului Mogoşoaia este sărbătorit în acest final de săptămână prin evenimente dedicate copiilor, dar şi adulţilor, piese de teatru şi concerte, cu ocazia împlinirii a 309 ani de la terminarea construcţiei.

Astăzicopii, dar şi cei mari se vor putea distra de minune la Palatele Brâncoveneşti. Pentru ei au fost pregătite piese de teatru, ateliere de creaţie şi numeroase concerte. în această seară, seria de piese de teatru şi recitaluri muzicale va fi încheiată cu un concert susţinut de Felicia Filip.  VEZI AICI PROGRAMUL!

Click pe imagini pentru a vedea cum s-au distrat cei mici la Mogoşoaia!

Până în 1702, din ordinul lui Constantin Brâncoveanu, s-a lucrat la ridicarea Palatului Mogoşoaia. Acestea sunt făcute într-un stil arhitectural ce combină elemente veneţiene cu elemente otomane, numit stil brâncovenesc. Nu este cunoscută data în care a început construcţia Palatelor Brâncoveneşti, dar este cunoscut faptul că banul Constantin Brâncoveanu a cumpărat terenuri în zonă încă din 1681. Totuşi, complexul a fost clădit în apropierea Bisericii „Sfântul Gheorghe", terminată în 1688, ridicată de Constantin Brâncoveanu.  

După executarea banului, în 1714, la Constantinopol, palatul a fost confiscat de otomani şi clădirea centrală a devenit han.  Mai târziu, palatul a revenit în familia Brâncovenilor unde a rămas până la începutul secolului al XIX-lea.

Click pe imagini pentru fotogalerie!

În timpul războiului ruso-turc dintre anii 1768-1774, palatul de la Mogoşoaia a fost devastat. La fel s-a întâmplat şi în timpul revoluţiei din 1821. Atunci, zultimul urmaş al familiei Brâncoveanu, Grigore, a fugit la Braşov şi clădirea a fost ocupată de panduri. În 1832, palatul a rămas moştenire fiicei adoptive a lui Grigore Brâncoveanu, Zoe Mavrocordat. Aceasta s-a căsătorit cu domnitorul Gheorghe Bibescu şi clădirea a ajuns în familia acestuia. Între 1860 şi 1880, clădirea a fost renovată de Nicolae Bibescu. În aceeaşi perioadă a fost construit şi cavoul familiei în parcul palatului, dar şi vila Elchingen din apropiere, care a devenit casă de oaspeţi. În capelă sunt îngropaţi membrii familiei Bibescu, inclusive prinţii Mihai şi George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morţi în timpul celui de-al doilea război mondial. După 1890 au fost construite şi serele de pe moşie, de câţiva arhitecţi francezi. Acum acestea sunt folosite pentru cultura plantelor, dar şi pentru ateliere creative de educaţie plastică pentru cei mici.

După construcţie, familia Bibescu s-a mutat în vila cea nouă şi clădirea palatului a rămas nelocuită. În 1911, Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu. Acesta l-a oferit cadou soţiei sale Martha Bibescu, cu ocazia nunţii.

Click pe imagini pentru fotogalerie!

Un an mai târziu, Martha Bibescu a renovat din nou clădirea, dar în timpul Primului Război Mondial, lucrările au fost sistate şi părţi din palat au fost distrus în urma bombardamentelor germane.

După 1920, prinţesa Martha Bibescu, recent întoarsă de la Londra, acolo unde a plecat după ce a fost acuzată de colaborarea cu nemţii, a reluat lucrările de renovare. Atunci au fost renovate şi cuhnia, bucătăria brâncovenească, din  curtea palatului, dar şi turnul porţii care străjuieşte intrarea în curte. O mare parte din profitul prinţesei de pe urma cărţilor scrise a fost investit în palat, pentru a-l reinaugura în 1927. 

Palatul a fost loc de întâlnire pentru diplomaţii aliaţi, în Al Doilea Război Mondial, fiind închiriat legaţiei elveţiene din România, pentru câteva luni. În 1945, moţia a fost naţ a naţionalizată de guvernul communist. Totuşi. Martha Bibescu a reuşit să obţină de la autorităţi declararea ca monument istoric a palatului. În septembrie, prinţesa a plecat definitiv din ţară, şi palatul i-a rămas fiicei sale Valentina şi soţului ei, Dimitrie Ghika-Comăneşti. Patru ani mai târziu, clădirea a fost şi ea naţionalizată. De-a lungul anilor, până în 1957, clădirea a fost devastată şi colecţiile de artă, furate. În acelaşi an, clădirea a devenit sediul secţiei feudale a Muzeului Naţional de Artă şi a fost restaurată începând cu 1977. La ora actuală aici este Muzeul de Artă Brâncovenească şi Moşia a devenit atracţie turistică şi loc de relaxare pentru bucureşteni şi nu numai.