10 tipuri de shaormari peste care dai în Bucureşti – „Dulce ca tine sau picantă ca mine?“

Preparatorii de shaorma, la lucru

Românii din aceasta parte a ţării sunt mari consumatori de shaorma, dependenţi. La fiecare colţ de stradă din Bucureşti dai, inevitabil, peste o shaormerie.

Guvernul României ar trebui să se gândească serios să dea o Ordonanţă de Urgenţă prin care să declare shaorma ca mâncare tradiţional-naţională. Să vezi atunci popularitate şi mândrie naţională!

În fine, nu acuzăm pe nimeni de nimic, mai ales că tocmai am halit şi noi la prânz una mică şi picantă de pui, cu de toate. Însă, ne-a lovit un moment meditativ când luam masa şi ne-am dat seama că, de-a lungul prânzurilor de la miezul nopţii şi zilei, am dat peste tot felul de tipologii interesante de shaormari.
Le-am scris pe un şerveţel (pe care căzuse nişte sos tahina) şi le-am transcris când am ajuns la birou. Aşteptăm, bineînţeles, şi completările de rigoare:

1. Coxatul – se mişca precum un titirez, îţi face shaorma cu de toate, chiar dacă-i ceri fără castraveţi, fără cartofi, fără ceapă şi „frate, ţi-am zis fără maioneză cu usturoi, că am mai târziu o întâlnire!“. Îi fug ochii în cap şi „the hand is faster than the eye“. În general, are o stare de agitaţie tare dubioasă şi contagioasă.
 

Citeşte continuarea pe www.metropotam.ro