Andrei Elek este prietenul deţinuţilor care joacă teatru

Andrei Elek a absolvit Facultatea de Teatru pentru că i-a plăcut, de mic, actoria. Nu şi-a imaginat încă, niciodată, însă că va ajunge să lucreze cu persoane aflate în închisoare.

PROFIL
Născut: 21.08.1981
Studii: Facultatea de Teatru şi Film, Târgu Mureş
Familie: Necăsătorit

„M-am prezentat la o selecţie cerută de un anunţ de la avizierul facultăţii, prin care se căuta un actor care să lucreze pro bono cu membrii unui cerc de terapie ocupaţională de teatru, fără să ştiu că era vorba de deţinutii de la Penitenciarul de maximă siguranţă Arad. Nu i-am întrebat niciodată pentru ce au fost închişi“, aşa începe povestea lui Andrei Elek.

Deşi are atâţia ani cât unii condamnări, tânărul actor le-a câştigat respectul şi încrederea deţinuţilor imediat, astfel că repetiţiile se fac cu cea mai mare seriozitate şi profesionalism. Actorul se bucură de respectul şi devotamentul celor cu care lucrează.

Aplauze furtunoase
Piesa de teatru „Joi“, scrisă de deţinutul Cristian Bârsan este „o lecţie de realism“, după cum însuşi autorul spune. Andrei Elek, împreună cu actorii, a ajuns pe cele mai mari scene ale ţării şi a cules ropote de apaluze. „A fost un vis al lor să joace pe o scenă mare, cu rezonanţă. Eu zic că e foarte bine că au ajuns să-şi îndeplinească acest vis. Au primit mai multă încredere în ei”, a mai spus Andrei Elek.

Acţiunea piesei redă o serie de situaţii trăite de deţinuţi, creând un tablou tragicomic. Spectacolul începe cu intrarea în scenă a tuturor protagoniştilor, îmbrăcaţi în haine portocalii pe care este inscripţionat „Jail“. Un administrator de bloc plictisit citeşte contorul de electricitate, în scara blocului, locul în care se petrece toată acţiunea. Aşa face în fiecare zi de joi. Prin scara blocului se perindă o serie de personaje, care de care mai ciudate, cărora administratorul le ascultă poveştile. Cel care a scris piesa,
Cristian Bârsan, este şi cel care interpretează rolul administratorului, personaj care sfârşeşte omorât de un psihopat. La finalul poveştii, actorilor le sunt aruncate de sus, în scenă, uniformele de puşcăriaşi, pe care le îmbracă pe loc, iar momentele de libertate se sfârşesc brusc. Autorul poveştii spune că nu întâmplător a ales ziua de joi pentru derularea evenimentelor din scenariu, joi fiind singura zi în care la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Arad se decid eliberările condiţionate.

Întrebări şi răspunsuri

Nu ţi-a fost frică să lucrezi cu cei condamnaţi pentru diferite fapte grave?
Nu. Nu i-am întrebat niciodată pentru ce au fost închişi şi i-am tratat la fel ca pe oricare individ, fără a avea reţineri.

Cum aţi fost primiţi de publicul din Capitală?
Foarte bine. Piesa a fost aplaudată minute în şir. Şi nu doar acolo ne-am bucurat de un succes extraordinar, ci şi peste tot pe unde am pus piesa în scenă.

Unde aţi prezentat spectacolul „Joi“?
Pe scena Teatrului Vechi din Arad, în cadrul Festivalului de Teatru de Cameră şi Underground, şi în Capitală, la Teatrul Nottara.

Ce-i place
Îi place foarte mult să joace teatru, să se pună în pielea personajului şi să dea tot ce are mai bun pentru ca rolul pe care îl are să ajungă la sufletul spectatorului. De asemenea, îi place să lucreze ca regizor şi se bucură de succesul piesei „Joi“, regizată după gratii.

Ce nu-i place
Nu-i place că a fost implicat într-un accident în timp ce se afla în taxi, accident care l-a imobilizat la pat în perioada sărbătorilor. De asemenea, nu-i place că din această cauză a trebuit să fie amânată premiera piesei „Turandot“, în care a avut un rol pentru care a muncit foarte mult.