Alin Horvath aduce zâmbetul pe buzele copiilor cu dizabilităţi

De cinci ani, arădeanul se implică în nenumărate cazuri sociale şi ajută familiile copiilor cărora li s-a luat, din naştere, dreptul de a avea o viaţă normală.

Profil:

Născut. 11.09.1983, Arad
Studii. Cursurile de Master în Management Educaţional din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad
Familie. Necăsătorit
Studii. Profesor

Tânărul arădean a visat de mic să devină profesor. Iubea copiii şi îi plăcea să-i ajute ori de câte ori avea ocazia. Nu se gândea decât la faptul că, atunci când se va face mare, ar putea să fie el persoana care să ofere informaţii celor mici, să-i ajute să urmeze drumul cel bun în viaţă şi să-i ghideze spre succes. „Când mă întrebau ce vreau să ma fac când o să fiu mare, le răspundeam la toţi acelaşi lucru: profesor. Nu am visat altceva şi Dumnezeu m-a ajutat să-mi îndeplinesc dorinţa”, şi-a adus aminte Alin.

De aproape cinci ani, arădeanul profesează în domeniul educaţional. Un an a lucrat ca profesor de franceză la o şcoală din Criş, după care s-a angajat la Şcoala Specială. „De aici am început adevărata experienţă. Să lucrez cu micuţii de la Şcoala Specială a fost o adevărată provocare pentru mine. Cel mai frumos lucru pe care îl poţi face în viaţă e să te alături micuţilor cu diferite dizabilităţi, să intri în lumea lor, să-i ajuţi să revină pe drumul normal al copilăriei”, a spus profesorul.

Şi-a dorit să fie profesor

Mai apoi însă, după ce a plecat de la şcoala din Criş, s-a angajat la Şcoala Specială. De aici a fost repartizat ca şi profesor itinerant la Liceul Baptist din Arad. „Lucrez cu mai mulţi copii cu diferite deficienţe. Orele noastre se bazează foarte mult pe recuperare lingvistică şi consiliere psihologică. Micuţii au maximum 10 ani şi provin din familii cu situaţii financiare bune, din Arad. Din păcate însă, viaţa a fost mult prea cruntă pentru ei. S-au născut cu diferite boli care i-au marginalizat de restul copiilor sănătoşi. Tot ce ne dorim eu şi colegii mei este să-i intregrăm pe aceşti îngeraşi în lumea din jurul lor”, a mărturisit Alin.

Tânărul a participat, împreună cu copiii cu care lucrează, la diferite evenimente caritabile din Arad. A organizat, de-a lungul anilor, nenumărate activităţi de socializare şi olimpiade sportive. „Am fost cu ei la multe evenimente cultural-sportive. Cu toate că fiecare dintre ei are câte o problemă de comportament, au ştiut să se facă remarcaţi în societate. Au trecut cu brio de toate probele de sport la care au fost supuşi în cadrul evenimentelor la care am participat”, a adăugat tânărul. Alin nu se gândeşte nicio clipă să renunţe la această meserie, ba mai mult, vrea ca în viitor să se implice şi mai mult în activitatea sa.

Întrebări şi răspunsuri

Cât de greu e să lucrezi cu copiii cu dizabilităţi?
Cred că oricine iubeşte copiii este în stare să se ocupe şi de cei cu probleme. E o meserie foarte frumoasă. Ai nevoie de răbdare şi dragoste, iar toate celelalte vin de la sine.
Ce anume îţi doreşti să întreprinzi în viitor?
Vreau să finalizez cât mai multe proiecte pentru strângeri de fonduri. Cu banii pe care o să-i strâng vreau să ajut cât mai multe familii nevoiaşe din Arad care, pe lângă faptul că au un copil bolnav, nici nu au bani să-l vindece. Avem multe cazuri sociale în Arad.

Ce-i place
Orice fel de activitate care îl ţine în centrul copiilor. „Nu pot face altceva, decât să stau lângă aceşti îngeraşi”, a mărturisit Alin Horvat.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac oamenii prefăcuţi şi mincinoşi. Nu o dată am avut neplăcerea să cunosc astfel de inşi, de aceea încerc să mă feresc pe cât posibil de ei”, a concluzionat profesorul.