Spitalul Militar, epurat de un director brancardier

Generalul de brigadă Ioan Sîrbu deţine recordul avansărilor atât în cariera profesională, cât şi în cea militară. Printr-un lung şir de falsuri, în numai 15 ani, el a ajuns din plutonier

Generalul de brigadă Ioan Sîrbu deţine recordul avansărilor atât în cariera profesională, cât şi în cea militară. Printr-un lung şir de falsuri, în numai 15 ani, el a ajuns din plutonier major comandantul celei mai mari unităţi medicale a Armatei.

Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central Bucureşti (SMC) se află aproape în pragul dezastrului, după ce, anul trecut, actualul comandant, generalul de brigadă Ioan Sîrbu, i-a dat afară pe cei mai valoroşi medici specialişti. Mai multe rapoarte, în care se reclamă scăderea drastică a calităţii actului medical la SMC, au ajuns pe biroul preşedintelui Traian Băsescu.

Cu toate acestea, nimic nu pare să tulbure "dictatura militară" instaurată la SMC de fostul brancardier Ioan Sîrbu, mai ales că, printre cei care l-au susţinut încălcând grav legea, se află mulţi apropiaţi ai preşedintelui.

În 1990, Ioan Sîrbu era un simplu brancardier, cu grad de plutonier, şi făcea serviciu de gardă la poarta Spitalului Militar. În 15 ani, a ajuns general de brigadă, cercetător ştiinţific principal şi comandantul spitalului, printr-un şir de falsuri, la care mai-marii armatei au închis ochii.

A intrat la Facultatea de Stomatologie ilegal, fără examen, doar printr-un ordin al ministrului apărării de atunci, Victor Atanasie Stănculescu. Sîrbu adresase o cerere acestuia, în care se plângea că, pe vremea comunismului, ar fi fost oprimat şi că picase la Medicină din motive politice. Fără să aducă însă vreo hotărâre judecătorească sau alte dovezi în acest sens.

Student prin "ordin de zi"

Fără nicio jenă, pe 30 mai 1990, MApN a trimis o adresă către Inspectoratul General pentru Învăţământul Superior Militar prin care se comunica decizia de înscriere a plutonierului major Ioan Sîrbu la Institutul Medico Militar, specializarea stomatologie. Această decizie era calificată ca fiind "un act de dreptate faţă de abuzurile regimului trecut".

Câteva luni mai târziu, comandantul Institutului Medico Militar (IMM), profesor doctor docent Gheorghe Niculescu, ordona înscrierea lui Sîrbu la Facultatea de Stomatologie din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie Bucureşti printr-o adresă către ministrul învăţământului. Aşa se face că în 1990, sfidând flagrant legea, Facultatea de Stomatologie îl înscrie direct în semestrul II pe plutonierul major Ioan Sîrbu, echivalându-i acestuia concursul de admitere din 1985 picat la acea vreme cu nota 6.48!

Astfel, Ioan Sîrbu a fost băgat la Facultatea de Stomatologie de către ministrul apărării fără nicio justificare legală, fiind unicul caz de acest gen în istoria învăţământului românesc. Faptul este cunoscut de mai mult timp, dar autorităţile statului nici măcar nu au mimat o anchetă.

Medic rezident pe copii xerox

Mediile foarte mici cu care Sîrbu a picat de fiecare dată admiterea la IMM nu au nicio legătură cu vreo persecuţie politică. Dacă într-adevăr ar fi fost persecutat, actualul general, care era şi membru UTC, nu ar mai fi prins Revoluţia cu gradele de subofiţer pe umăr. Deşi foştii colegi l-au caracterizat pe Ioan Sîrbu drept un student mediocru, acesta se laudă că a avut zece pe linie în facultate.

Fostul plutonier trece astăzi sub tăcere faptul că, în anul V, şi-a mărit toate notele slabe de la examenele din anii anteriori. Aprobarea rectorului de atunci, Laurenţiu M. Popescu, pentru mărirea notelor din anii I şi II contravine şi ea flagrant Legii învăţământului în vigoare în 1995.

Mai mult, pe cererile de mărire de notă se regăsesc scrisuri şi semnături total diferite, ceea ce înseamnă că aceste documente sunt lovite de nulitate. A obţinut apoi pe bandă rulantă, "la apelul de seară", diploma de medic specialist, fără să facă măcar un singur minut de rezidenţiat! În domeniul medical, stagiile minime, după terminarea facultăţii, sunt cinci ani de rezidenţiat, în urma căruia se obţine titlul de medic specialist şi alţi cinci ani de medic specialist pentru gradul de medic primar.

În privinţa rezidenţiatului, surse din Direcţia Medicală a Armatei ne-au confirmat că Ioan Sîrbu a sărit peste acest stagiu obligatoriu. Ne-au relatat şi cum, după terminarea facultăţii, Sîrbu a obţinut o bursă de trei luni la clinica prof. dr. Leonard Linkow, din New York. Întors acasă, Sîrbu a obţinut de la UMF echivalarea diplomei obţinute în SUA cu rezidenţiatul. Această echivalare s-a făcut doar în baza unei copii după o adeverinţă. La Rectoratul UMF nu există date nici despre locul şi nici despre perioada în care şi-ar fi făcut Ioan Sîrbu rezidenţiatul.

Vechime didactică falsă

Ioan Sîrbu a dus o furibundă goană şi pentru legitimarea ca şi cadru universitar. Nu s-a mai "încurcat" cu gradele de preparator şi asistent universitar, sărind direct la cel de şef de lucrări, cu complicitatea foştilor rectori ai UMF "Carol Davila". Printre condiţiile stipulate de lege pentru obţinerea titlurilor didactice de şef de lucrări şi conferenţiar se numără şi vechimea didactică obligatorie de 9 ani şi, respectiv, 20 de ani.

Pentru a eluda aceste prevederi şi a-l ajuta astfel pe Ioan Sîrbu să obţină mult-râvnitele titluri universitare, fostul şi actualul rector al UMF "Carol Davila" s-a folosit de un tertip: a considerat vechimea în muncă drept vechime didactică. Astfel, prin Decizia nr. 5.084 din 24 februarie 2003, Ioan Sîrbu este numit prin concurs, pe postul de şef de lucrări la Catedra Implantologie Orală.

În document se specifică negru pe alb că doctorul Sîrbu avea la acea dată o vechime didactică de 20 de ani. Acest lucru este imposibil pentru că exact cu 20 de ani înainte, în iunie 1982, actualul general tocmai luase bacalaureatul! Rectoratul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" a considerat activitatea de portar, brancardier şi student a lui Sîrbu drept "vechime didactică"!

Doi ani mai târziu, în 2005, Ioan Sîrbu era înaintat din nou în grad universitar, pe postul de conferenţiar, cu o vechime didactică de 22 de ani. Această "vechime didactică" s-a materializat şi într-un spor salarial. Contactat de ziarul "Adevărul", Ioan Sîrbu a refuzat să comenteze situaţia sa profesională.

Cea mai neagră zi a fost albă

"Prin eliminarea medicilor de valoare, calitatea şi cantitatea serviciilor medicale prestate de Spitalul Militar Bucureşti au scăzut dramatic. S-au redus, de asemenea, şi adresabilitatea şi, în consecinţă, fondurile obţinute de spital de la Casa de Asigurări de Sănătate se vor reduce dramatic. Subfinanţarea drastică va determina, în cele din urmă, închiderea Spitalului Militar", se arată într-unul din rapoartele remise Preşedinţiei României.

Alţi medici militari, care cunosc foarte bine situaţia gravă în care se zbate SMC, nu exclud nici varianta falimentării deliberate a spitalului. Interesele sunt enorme, ţinând cont de faptul că SMC dispune de aparatură medicală în valoare de sute de milioane de euro, achiziţionată recent din credite obţinute de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi garantate de guvern, clădiri şi mai ales o suprafaţă foarte mare de teren aflată chiar în centrul Capitalei.

Ioan Sîrbu a negat toate acuzaţiile, declarând că, după pensionările din 2005, dimpotrivă, calitatea actului medical s-a menţinut şi chiar a crescut. Generalul spune că totuşi regretă decizia de a-i pensiona pe medicii militari, dar nu avea ce să facă. "Pot spune că ziua aceea a fost cea mai neagră zi din viaţa mea", ne-a declarat Ioan Sîrbu.

Atentat la siguranţa naţională

Apropiaţii generalului Ioan Sîrbu au o explicaţie plauzibilă pentru strădania acestuia de a decapita cu orice preţ Institutul Medico Militar. Fostul plutonier nu ar fi uitat niciodată că, în anii 80', a picat ruşinos de trei ori, cu medii foarte mici, la admiterea în această instituţie. Numit iniţial şef al IMM, în 2004, Sîrbu a renunţat la această funcţie pentru şefia cu mai mare "greutate" a SMC.

Strânsa legătură cu şefii Armatei reiese clar din "permisiunea" lui Sîrbu de a sări toate treptele ierarhice şi de a obţine aprobări direct de la ministru. Astfel, fără să ţină cont de treptele ierarhiei militare, Ioan Sîrbu a făcut un raport pe care l-a înaintat direct ministrului Teodor Atanasiu.

În raport, generalul a propus nici mai mult, nici mai puţin decât desfiinţarea Facultăţii de Perfecţionare şi Specializare din IMM, fără de care instituţia de învăţământ nu putea exista, pe motiv că nu ar mai fi nevoie de ea. Ulterior, Ioan Sîrbu a contribuit decisiv la desfiinţarea clinicilor universitare din SMC, acolo unde se pregăteau studenţii militari ai IMM. Prin această manevră, s-a pregătit practic terenul pentru pensionarea forţată a celor mai mulţi medici specialişti, profesori universitari, care lucrau la clinici.

Aceste acţiuni iresponsabile au fost catalogate drept "o lovitură imensă de imagine negativă pentru Armată" şi "un atentat la siguranţa naţională", prin distrugerea suportului medical major al Armatei.

Posturi de fochişti pentru savanţii medicinei militare

La insistenţele generalului Sîrbu, în 16 septembrie 2005 a avut loc o şedinţă de lucru a conducerii MApN, în care ministrul Teodor Atanasiu a hotărât micşorarea numărului de posturi de medici din spitalele militare. Pretextul? Reducerea cheltuielilor de personal bugetar.

Deşi i s-a atras atenţia că personalul militar vizat este plătit din fondurile caselor de asigurări de sănătate, şi nu din cele ale MApN, fostul ministru al apărării a dispus formularea propunerilor nominale de desfiinţare a funcţiilor medicilor care cumulau pensia militară cu salariul.

De listele SMC s-au ocupat generalul Sîrbu şi soţia sa, Olimpia, "unsă" şefă la Resurse Umane chiar de bărbatul ei. În felul acesta, şeful SMC nu a ratat ocazia de a-i pune pe liber pe toţi cei care îl incomodau şi care ştiau foarte bine modul fraudulos în care şi-a construit cariera, atât cea medicală, cât şi cea militară. Sârbu nu s-a mai sinchisit să respecte criteriul din ordinul Direcţiei Medicale privind "examinarea profesională în urma căreia vor fi selecţionate persoanele care urmează a fi concediate".

Culmea, şeful SMC pretinde că a urmărit doar binele spitalului. "Pentru binele spitalului, a trebuit să iau această decizie. Suntem preocupaţi permanent să creştem standardul profesional", a declarat Ioan Sîrbu. Mai mult, acesta consideră că medicii rămaşi "sunt peste cei care au plecat".

Reamintim că printre somităţile puse pe liber de fostul brancardier de la SMC se numără nume "grele" din lumea medicală: prof. dr. Benone Cârstocea - şeful Clinicii Oftalmologie, conf. dr. Penelopa Marinescu - şefa Clinicii Chirurgie Plastică Reconstructivă şi Arsuri, dr. Nicolae Pavelescu - şeful Secţiei Balneologie, Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală, prof. dr. Mihai Bana - şeful Clinicii de Urologie, prof. dr. Ioan Ţintoiu - şeful Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei, prof. dr. Ioan Nedelcu - şeful Clinicii Dermatologie, conf. univ. dr. Petre Brătilă - şeful Clinicii de Ginecologie, medic primar Emil Cramer - şeful Secţiei Neurochirurgie, dr. Constantin Morgoş - directorul medical adjunct al SMC, profesor doctor Vasile Ciuchi şi mulţi alţii.

În momentul în care au fost anunţaţi că posturile lor vor fi restructurate, generalul Sîrbu le-a propus acestor renumiţi medici să rămână în cadrul spitalului pe post de portar, brancardier sau fochist.

Ministerul Apărării tace mâlc

În urmă cu aproape două săptămâni am încercat să avem o discuţie cu reprezentanţii biroului de presă al Ministerului Apărării. Pentru aceasta am stabilit o întâlnire chiar la sediul MApN. În momentul în care am ajuns acolo am fost întâmpinaţi de către colonelul Gheorghe Flutur, care ne-a anunţat că întrevederea nu mai poate avea loc. Cu toate acestea, i-am prezentat colonelului Flutur o parte din documentele pe care le avem.

După aproximativ 10 minute, reprezentantul MApN a plecat brusc, pretextând că are o întâlnire foarte importantă. Înainte de a pleca ne-a promis că, "în cel mai scurt timp", vom avea un răspuns oficial la întrebările puse. Precizăm că ne-am deplasat la sediul Ministerului Apărării la solicitarea unui funcţionar al acestei instituţii. Pe tot parcursul anchetei noastre au fost exercitate diverse presiuni din diferite medii pentru a stopa demersul nostru jurnalistic.

Scos basma curată de "generalul NUP"

Mulţi dintre medicii pensionaţi abuziv şi-au căutat dreptatea în justiţie, dând în judecată MApN sau formulând plângeri penale împotriva generalului Ioan Sîrbu pentru abuz în serviciu. Niciunul dintre aceştia nu a avut sorţi de izbândă. Tribunalul Bucureşti le-a respins acţiunile pe bandă rulantă, judecătorii neobosindu-se nici măcar să motiveze hotărârile.

Şeful SMC spune că a câştigat toate procesele pentru că a avut dreptate. La Parchetul Militar, matrapazlâcurile generalului au fost anchetate de procurorul Samoilă Joarză, supranumit şi "generalul NUP" (neînceperea urmăririi penale), care a "îngropat" plângerile.

Controversatul Samoilă Joarză, cel care a muşamalizat şi cazul asasinării inginerului Gheorghe Ursu, a fost acuzat că nu întâmplător l-ar fi scos basma curată pe şeful SMC, ci pentru că ar fi beneficiat de servicii stomatologice gratuite (implanturi dentare) la unul dintre cabinetele lui Ioan Sîrbu.

Printre susţinătorii lui Ioan Sîrbu se numără fostul şef al Statului Major General al Armatei generalul Mihai Popescu, fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş (acuzat de ex-comandantul Direcţiei Militare Medicale generalul Şerban Marinescu că ar fi făcut presiuni asupra sa să semneze decizia de numire pe post a lui Ioan Sîrbu), fostul ministru al apărării Teodor Atanasiu, generalul de brigadă Cătălin Zisu, şeful Comandamentului Logistic, Eugen Bădălan, fostul şef al Statului Major General şi alţii.

Avansat în defavoarea altor ofiţeri

Pe lângă cariera medicală fulminantă, Ioan Sîrbu a avut şi o ascensiune militară pe măsură. În 16 ani, el a avansat de la gradul de plutonier la cel de general de brigadă (lt. maj. în 1992, cpt. în 1994, maior în 1999, lt.col. în 2000, col. în 2002 şi gen. bg. în 2004).

Avansările s-au făcut ilegal, fără respectarea termenelor prevăzute de Ghidul Carierei Militare. În acest timp, colegii săi de generaţie care au respectat legile au ajuns cel mult maiori. Potrivit unor surse din MApN, avansarea lui Ioan Sîrbu la gradul de general s-a făcut în defavoarea unor valoroşi medici militari, care îndeplineau condiţiile legale şi aveau şi merite medicale excepţionale.