"Romania va juca un rol-cheie in problemele de securitate, dincolo de granitele sale"

"Presedintele Chirac a fost iresponsabil"

Aflat la Bucuresti pentru cateva ore, Bruce Jackson, americanul acuzat de presa franceza ca ar manipula politica externa a statelor est-europene in favoarea SUA, a acordat pentru Adevarul urmatorul interviu: - D-le Bruce Jackson, presa franceza v-a acuzat ca va aflati in spatele scrisorii Grupului de la Vilnius, care sprijina Statele Unite in razboiul din Irak, difuzata la ONU pe 5 februarie. Ce ne puteti spune despre acest lucru? - Noi am spus-o clar de la inceput ca nu exista un autor american, nici din partea Departamentului de Stat, nici din aceea a ONG-urilor, in spatele asa-numitei Declaratii a celor zece de la Vilnius. Cinstit vorbind, ideea ca 120 de milioane de europeni nu-si pot exprima propriile opinii in politica externa fara a fi implicata mana altcuiva, cum s-a sugerat la Paris si Bruxelles, este jignitoare si condescendenta si este o reminiscenta a lumii din secolul al XIX-lea, cand tari precum Romania si Polonia trebuiau sa ceara permisiunea lui Talleyrand si Bismarck daca voiau sa aiba propria politica externa. Aceasta e o lume noua. Si nu erau numai cele zece tari de la Visegrad si Vilnius, erau 18 tari, incluzand Marea Britanie, Spania si Italia, care si-au exprimat punctul de vedere fata de sensul si intentia Rezolutiei ONU 1441. - S-a spus, de asemenea, ca i-ati sugerat premierului Tony Blair sa trimita o scrisoare de sprijin pentru tarile Grupului de la Vilnius, dupa scrisoarea de la Natiunile Unite. - Sunt flatat ca francezii m-au identificat drept conspirator-sef in campania anti-Jacques Chirac. Din pacate, premierul Blair nu mi-a cerut parerea in privinta corespondentei sale. - Credeti ca dorinta Statelor Unite sa lupte impotriva lui Saddam Hussein va ajunge sa scindeze Europa? Ma refer in special la pozitia Frantei si a Germaniei. - Daca privim inapoi, din punct de vedere istoric, la inceputurile NATO si ale Europei moderne, in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost o runda de expansiune. In '52 au fost Grecia si Turcia, in '55 a fost Germania Federala. Ce s-a intamplat imediat dupa aceea a fost o dezbatere in contradictoriu si incrancenata in privinta Suezului. Acelasi lucru se intampla din nou. Am avut cateva runde ample de extindere care au insumat o suta de milioane de oameni si aproape imediat am intrat intr-o infruntare interna despre o misiune in afara zonei. Acest lucru este caracteristic si da putere unei noi aliante care trebuie sa puna in discutie misiunea sa, scopul sau si pericolele cu care se confrunta. - Cum ati caracteriza acum relatiile dintre Franta si Statele Unite? - Cred ca americanii sunt foarte dezamagiti de comportamentul presedintelui Jacques Chirac. A fost iresponsabil la Natiunile Unite si a avut o atitudine deplasata fata de trei institutii diferite: Uniunea Europeana, NATO si Consiliul de Securitate. Cred ca acesta este un tip de politica a arogantei personale, dar nu cred ca se reflecta asupra comunitatii euro-atlantice. Aceasta criza diplomatica este temporara, se poarta mai mult pe canale diplomatice si reflecta in mare masura personalitatile implicate. Totusi nu e o problema de structura a Aliantei. Problemele de structura tind sa devina permanente, se bazeaza de obicei pe divergente economice si ideologice si implica cercuri geopolitice mult mai largi. Cred ca vom privi in urma peste o luna sau doua si vom fi surprinsi ca a existat atata ingrijorare privind simpla aroganta a unui lider care crede ca nu i s-a acordat suficienta atentie. - De-a lungul istoriei, Franta a acordat mult sprijin Romaniei. Si nu ma refer doar la integrarea in NATO si la cea europeana, ci si in multele secole ale istoriei noastre Franta a sprijinit intotdeauna Romania. - Nu cred ca recenta atitudine a lui Jacques Chirac reflecta pozitia pe termen lung a Frantei. Dar cred ca daca doriti ca cineva sa apere actuala politica externa a Frantei, nu sunt eu persoana indicata. - Cand credeti ca va incepe razboiul impotriva lui Saddam? - Nu cred ca trebuie sa spunem ca va incepe un razboi. Este vorba de aplicarea Rezolutiei ONU 1441 si am spus ca daca Saddam, dupa 13 ani, refuza sa se conformeze celor 17 - speram in curand 18 - rezolutii ale Consiliului de Securitate al ONU, vom fi o parte a coalitiei care va aplica hotararile comunitatii internationale prin forta armelor. Speram ca aceasta va fi scurta, strict limitata, restransa, concentrata exclusiv asupra regimului de la Bagdad, si ca vom putea trece la ceea ce e cu adevarat important, adica eliberarea poporului irakian. Si sa le oferim aceleasi perspective democratice pe care le-au avut tarile din Europa Centrala si rasariteana dupa prabusirea imperiului sovietic. - Ce asteptati de la Romania in aceasta perioada de aplicare a Rezolutiei 1441? - Cred ca declaratia de la Vilnius afirma ca aceste tari ale grupurilor Visegrad si Vilnius au o perceptie aparte asupra efectelor tiraniei. Ele inteleg pericolele si cred, precum Vaclav Havel, ca exista o responsabilitate speciala a democratiilor. Cred ca atitudinea Romaniei, atitudinea Bulgariei, atitudinea Poloniei au fost impecabile pe plan international. Cred ca multi oameni din intreaga lume admira Romania pentru ceea ce face. - Spuneti ca nu sunteti avizat in problemele militare, dar presa franceza v-a acuzat ca ati recurs la presiuni asupra guvernului polonez ca sa cumpere avioane F-16. - Din nou sunt incantat ca francezii ma considera atat de influent in politica mondiala. Din pacate, dupa cum cred ca stiti, mi-am parasit munca de corporatie in America cu vreun an in urma, pentru a munci in majoritate in scopuri caritabile. De fapt, n-am avut ocazia sa discut despre avioane militare cu guvernul polonez. - Va veti intalni in Romania cu presedintele, primul- ministru, ministrul de externe si alte personalitati marcante. Dar sunteti doar presedintele unui NGO! De ce toata lumea este atat de dornica sa va intalneasca? - Nu fac eu programul. Este o mare onoare pentru mine sa discut cu aceste personalitati. Sper sa discut azi despre ceva ce cred ca am abordat la ultima noastra intalnire, anume ca Romania are de jucat un rol-cheie in problemele de securitate regionala, in problemele europene de securitate, dincolo de granitele sale. Ea are o pozitie unica pentru a deveni un mentor si un lider in Vestul Balcanilor, pentru a ajuta Albania, Croatia, Macedonia, Serbia si Muntenegru sa ajunga la aceleasi rezultate in integrarea europeana la care a ajuns Romania. Impreuna cu Bulgaria, ea are o pozitie excelenta pentru a ajunge la tari din jurul Marii Negre, la Georgia, la Moldova, sa ajute tarile din regiunea Marii Negre sa se apropie de Atlantic si, evident, in cadrul relatiei cu Grecia si Turcia, 2 plus 2, aceasta dimensiune sudica este pentru noi un aspect tot mai important al politicii europene. Suntem deci foarte interesati de felul in care Romania devine un fel de Polonie a Sudului in termeni de lider moral si politic.