Premierul Serbiei, Zoran Djindjici - asasinat la Belgrad

Premierul sarb, Zoran Djindjici, a fost asasinat, miercuri dupa-amiaza, la ora locala 12,45, la iesirea din cladirea guvernului din Belgrad. Potrivit unor surse din politia sarba, citate de Reuters,

Premierul sarb, Zoran Djindjici, a fost asasinat, miercuri dupa-amiaza, la ora locala 12,45, la iesirea din cladirea guvernului din Belgrad. Potrivit unor surse din politia sarba, citate de Reuters, premierul a fost impuscat de doua ori, in abdomen si spate, de un lunetist aflat intr-o cladire de vizavi. Djindjici a fost dus la spital, unde, in pofida eforturilor medicilor de a-l salva, a murit la cateva ore dupa atentat. Doua persoane banuite ca ar fi implicate in asasinat au fost deja arestate. Politia a interzis accesul in zona, a oprit traficul in centrul Belgradului si a perchezitionat pasagerii din autovehicule. In Serbia s-a decretat starea de necesitate. Djindjici, artizanul extradarii la Haga a fostului presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici, a mai fost tinta unui atentat, acum doua saptamani, cand un camion a taiat brusc calea masinii sale, pe autostrada care duce la aeroportul din Belgrad. Soferul camionului a fost retinut, dar, ulterior, eliberat, desi, potrivit unor publicatii belgradene, el avea legaturi cu un presupus criminal de razboi, aflat pe lista Tribunalului Penal International (TPI), iar Curtea de la Haga ceruse extradarea sa. Djindjici afirmase dupa tentativa de atentat de acum doua saptamani ca aceia care cred ca eliminarea sa va stopa reformele in Serbia se insala amarnic. In varsta de 50 de ani, Zoran Djindjici a devenit premier al Serbiei in ianuarie 2001, dupa caderea regimului Milosevici. Considerat de multi un reformist pragmatic si prooccidental, el nu s-a bucurat insa, pe plan intern, de multa simpatie in randul majoritatii populatiei, care nu privea cu ochi buni apropierea sa de Occident si unele dintre masurile adoptate de guvernul sau. In acelasi timp, opozantii sai l-au acuzat adesea ca este avid de putere si arogant. Educat in Germania, tehnocratul Djindjici, denumit "managerul" de catre simpatizanti, pentru calitatile sale organizatorice, dar si "Micul Slobo" (aluzie la Slobodan Milosevici), pentru tendintele sale autoritare, abia reusise sa iasa invingator din lupta pentru putere pe care a dus-o timp de un an si jumatate cu rivalul sau, Voislav Kostunita, fostul presedinte iugoslav. Potrivit unui acord incheiat anul trecut, prin care Iugoslavia s-a transformat in Uniunea Serbia-Muntenegru, Kostunita a parasit, acum o saptamana, fotoliul de presedinte iugoslav, dupa ce a incercat zadarnic, toamna trecuta, sa devina presedintele Serbiei. La conducerea noii Uniuni a fost ales un muntenegrean, Svetozar Marovici. Din pacate, lupta pentru putere din Serbia, care a ocupat energia lui Djindjici timp de mai bine de un an, a dus la neglijarea unor reforme vitale pentru aceasta tara, secatuita de anii de guvernare Milosevici, de izolarea internationala si de bombardamentele NATO din 1999. Totodata, acordand atentie sporita luptei sale cu Kostunita, Djindjici nu a reusit sa inlature crima organizata din Serbia si a devenit el insusi o victima a acesteia. Inca din vremea lui Milosevici, atentatele si asasinatele sunt frecvente la Belgrad si raman adesea nesolutionate. Anul trecut, adjunctul securitatii publice de la Belgrad, fost sef al politiei sub Slobodan Milosevici, a fost asasinat in fata unui hotel. Zoran Djindjici era casatorit si avea doi copii.