Mănăstirile Moldovei, o istorie în culori incredibile

Mănăstirile Moldovei, o istorie în culori incredibile

Una dintre cele mai plăcute plimbări pe plaiurile româneşti este traseul mănăstirilor din Moldova, pe care îl puteţi face în doar două zile. Moldoviţa, Suceviţa sau Voroneţ se numără printre lăcaşurile de cult importante din această regiune.

În secolul al XVI-lea, când armatele otomane asupreau teritoriile din nordul Dunării, iar imperiul austro-ungar încerca, la cererea Papei, o catolicizare forţată a locuitorilor din Moldova, artiştii locali au găsit o cale simplă şi directă de a ne transmite nouă, secole mai târziu, chintesenţa tradiţiilor populare.

În numai 20 de ani, ei au acoperit zidurile mănăstirilor Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore şi Humor, din Moldova, cu o veritabilă „Biblie ilustrată”.

O casă domnească, chilii, patru turnuri de apărare şi biserica alcătuiesc ansamblul mănăstirii Moldoviţa. Apărată de ziduri puternice cu o înălţime de peste şase metri şi o grosime de peste un metru, Moldoviţa a căpătat un vag aspect de fortăreaţă.

În apropierea acesteia, înainte însă de construcţia ei, în perioada domnitorului Petru Rareş, în 1532, Alexandru cel Bun a înălţat o bisericuţă din piatră, în jurul căreia s-a dezvoltat aşezarea călugărească Mănăstirea Moldoviţa. Biserica s-a surpat în timpul unei ploi puternice, în urmă rămânând doar câteva ruine, ce pot fi văzute şi acum.

Moldoviţa se individualizează prin câteva elemente iconografice, prin stilul picturii şi prin tonalitatea cromatică dominantă roşu-brun. Biserica deţine în patrimoniul său câteva obiecte de mare valoare, printre care se numără pomelnicul şi epitafurile, datând din secolul al XV-lea, precum şi jilţul domnesc al domnitorului Petru Rareş.În clisarniţă este amenajat muzeul mănăstirii, unde sunt expuse piese de mobilier, un epitaf brodat în secolul al XVII-lea şi câteva icoane.

Minune în culori

Mănăstirea Suceviţa a fost ridicată în secolul al XVI-lea, ca o cetate în care să nu pătrundă picior de păgân. Zidurile exterioare ale bisericii sunt acoperite de sute de picturi. Legenda locului spune că o porţiune de zid a fost lăsată neacoperită după ce schela s-a prăbuşit, iar zugravul a murit îngropat sub resturile acesteia.

Mănăstirea Suceviţa s-a impus în timp prin grandiosul ansamblu de pictură care reprezintă, potrivit cercetătorului francez Paul Henry, „testamentul artei clasice moldoveneşti”. Biserica, ale cărei faţade au fost îmbrăcate iniţial într-un decor luxos din frescă, reprezintă ultima fază a dezvoltării arhitecturii din epoca feudală. Mănăstirea se află la 16 kilometri de oraşul Rădăuţi şi la 55 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc.

Intrarea pe veranda Mănăstirii Moldoviţa, una dintre cele mai decorate fortăreţe de cult din Moldova

Frumoasa mănăstire albastră Voroneţ a fost construită în numai trei luni şi jumătate, în 1488, şi este supranumită„Capela Sixtină din nordul României”. Ea este poziţionată nu departe de oraşul Gura Humorului. Pictura superioară a fost realizată de vărul domnitorului Petru Rareş, mitropolitul Grigorie Roşca.

Din punct de vedere arhitectural, mănăstirea este asemănătoare cu celelalte biserici construite în perioada domniei lui Ştefan cel Mare, fiind ridicată pe un plan trilobat, cu turla deasupra naosului şi acoperiş fragmentat. Turla e înălţată pe două baze, iar cadranele ferestrelor au elemente de factură gotică. Pe faţada de vest există o impresionantă pictură reprezentând scena Judecăţii de Apoi.

Mănăstirea Dragomirna este renumită nu doar pentru vechimea sa, dar şi pentru originalitatea stilului arhitectonic

Mănăstirea Humor, zidită în 1530 de Toader Bubuioga, membru al divanului Moldovei, se află la aproximativ şase kilometri de oraşul Gura Humorului. O veţi găsi pe un deal, înconjurată de pajişti şi copaci. Lăcaşul de cult se află la o distanţă de aproximativ 300 de metri de ruinele unei mai vechi biserici, ridicată pe vremea lui Alexandru cel Bun. Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezintă un interes aparte. Aici apar pentru prima oară în construcţia bisericilor moldoveneşti pridvorul deschis şi o încăpere nouă la etaj, numită tainiţă, care se suprapune camerei mormintelor.

Fortificaţii creştine

Mănăstirea Arbore a fost construită în 1501 de Portarul Sucevei, Luca Arbore, în oraşul ce astăzi îi poartă numele. Concepută şi construită într-o formă simplă, ea uneşte zidurile prelungite legate printr-un arc semicircular. Pereţii sunt mai drepţi decât cei ai altor mănăstiri şi au suprafeţe netede. Picturile interioare, dar şi cele exterioare au fost realizate la 38 de ani după terminarea construcţiei, iar coloritul cald şi luminos este impresionant.

Atestată documentar în 1407, mănăstirea de călugări Neamţ este una dintre cele mai vechi şi mai mari lăcaşe de cult din Moldova

Construcţia primei ctitorii a lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, s-a finalizat în 1469 şi a durat trei ani. Zidurile din interior au fost ridicate însă în 1481, iar după incendiul din 1484 biserica a suferit alte modificări. La Putna puteţi admira una dintre cele mai frumoase cădelniţe de argint din România şi câteva cruci lucrate de mână, dintre care una sculptată în lemn de chiparos, dar şi mai multe icoane.

Din fortificaţiile ridicate de Ştefan cel Mare, acum a mai rămas în picioare doar Turnul tezaurului. În biserică există cinci încăperi (pridvorul, pronaosul, încăperea mormintelor, naosul şi altarul), toate aparţinând planului original. Actuala clădire a Mănăstirii Putna a fost ridicată în secolul al XVII-lea, însă de atunci până în prezent a suferit mai multe modificări. Cu toate acestea, Putna îşi păstrează aspectul de cetate, caracteristic mănăstirilor moldoveneşti.

Prima biserică de piatră

Una dintre cele mai vechi mănăstiri moldoveneşti este Bogdana, denumită şi Biserica Sfântul Nicolae, ridicată, se pare, în secolul al XIII-lea, de Bodgan I. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit lăcaş episcopal, iar unii istorici au afirmat chiar că mănăstirea a fost reşedinţă mitropolitană până în 1401, când Mitropolia Moldovei a fost recunoscută oficial de Patriarhia de la Constantinopol, iar scaunul a fost mutat la Suceava.

Dacă doriţi să aflaţi şi legendele locale, cele mai bune surse sunt chiar măicuţele sau preoţii care locuiesc în chiliile mănăstirilor

„Sfântul Nicolae“ este prima construcţie religioasă de piatră din Moldova păstrată în forma ei originală până astăzi. În istoricul afişat în biserică se consemnează că primul strat de pictură datează din primele decenii ale secolului al XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun.

Un nou strat de pictură a fost aplicat pe pereţii bisericii în timpul domniei voievodului Alexandru Lăpuşneanu, în anul 1558, iar un al treilea strat în 1750. Frescele au fost acoperite cu o pictură realizată în tempera de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi, în 1880. În naos veţi putea admira un tablou votiv care îi reprezintă pe Alexandru Lăpuşneanu, Bogdan I, Ştefan cel Mare şi Alexandru cel Bun.

Acestea nu sunt însă toate mănăstirile pe care le puteţi admira în Moldova. Le puteţi include în traseul dumneavoastră şi pe cele de la Dragomirna, Probota, Rasca , Neamţ sau Suceava.