Generația Z intră cu tupeu pe piața muncii

Un studiu efectuat de platforma de recrutare franceză Jobteaser arată că tinerii din Generația Z nu au un traseu profesional clar în minte, dar au o bună doză de încredere în sine.

Tinerii din Generația Z au o doză mare de încredere în sine

Generația Z - formată din cei născuți între 1995 și 2010 - își cunosc propria valoare, dar au tendința de a-și supraestima cunoștințele despre piața muncii, arată un studiu recent realizat de platforma de recrutare franceză Jobteaser. Cei mai mulți dintre cei intervievați de Jobteaser sunt optimiști în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă. Datele arată că majoritatea studenților (80%) și a celor fără o diplomă (88%) gândesc pozitiv despre viitorul lor profesional, deși cei mai mulți declară că nu au un traseu profesional bine stabilit.

CEO și co-fondator al Jobteaser, Adrien Ledoux, spune că „de la începutul anului 2023, am înregistrat cu aproape zece procente mai multe anunțuri postate, ofertele pentru tinerii profesioniști, în special sub formă de programe de studii duale (plus 26 la sută), iar angajările inițiale (plus 20 la sută ) au crescut semnificativ”, conform articolului citat.

Tinerii din Generația Z sunt deficitari în trei domenii: așteptări salariale pentru următorul loc de muncă, pregătirea documentelor pentru a candida pentru un job, comportamentul în timpul interviului cu persoana care recrutează, sunt de părere recruterii. Pe de altă parte, cei care sunt în căutare de noi angajați identifică drept deficiențe ale candidaților tineri faptul că unii dintre ei nu-și cunosc punctele tari și punctele slabe, că aceștia nu cunosc sarcinile postului pentru care candidează și că nu pot spune exact ce sarcini ar prefera sau nu.

Efectul Dunning-Kruger – o eroare de apreciere

Noul studiu al platformei franceze evidențiază efectul Dunning-Kruger, care reprezintă o greșeală de apreciere a competențelor. Astfel, oamenii de diferite vârste își supraestimează cunoștințele și abilitățile, chiar din cauza lipsei de experiență în domeniu. Acest efect poate fi observat și în alte domenii. Persoanele respective nu sunt conștiente că le lipsește ceva pentru că nu știu ce le lipsește.

„Depinde de noi să rezolvăm acest paradox și să îi ajutăm pe tineri să înțeleagă mai bine cerințele lumii muncii și așteptările față de competențele lor”, adaugă Guillaume Joassin, responsabil cu colaborarea cu universitățile la Jobteaser, conform articolului citat.

Motivele pentru care unii candidați nu primesc jobul

Dacă atât tinerii, cât și recrutorii cred că sunt importante în cadrul interviului punctualitatea, respectul, motivația și productivitatea, în alte privințe părerile sunt diferite. Așadar, cei care aplică la job cred că „hard skills” sunt decisive pentru a fi angajați, însă cei de la resurse umane spun că acest aspect este mult mai puțin important decât capacitatea de a lucra în echipă, de exemplu.

Managerii de la resurse umane consideră că respingerea de la un loc de muncă survine ca urmare a: lipsei de motivație, așteptărilor salariale excesive, abilităților de socializare slabe, lipsei de flexibilitate a celor care vor să se angajeze, lipsei de experiență.

Lipsa experienței în domeniu se află abia pe locul cinci în topul motivelor de respingere, deși candidații cred că acesta este principalul motiv pentru care nu primesc locul de muncă.

Pentru joburile entry-level, așteptările salariale ale tinerilor români sunt între 3200 și 5000 lei, arată un studiu realizat de Catalyst Solutions.