Coadă la vaccinarea anti-HPV. Serul lipsește

Nu mai înțelegem nimic, spun părinții ai căror copii constituie populație eligibilă pentru vaccinarea anti-HPV.

Vaccinul HPV este așteptat de părinții care vor să-și imunizeze copiii la cerere FOTO Shutterstock

În timp ce lista cererilor de vaccinare tot crește, Ministerul Sănătății nu reușește să achiziționeze în mod constant dozele necesare, în ciuda promisiunilor și asumărilor oficiale. Ultimele doze au fost achiziționate acum 6 luni.

Muncim degeaba

„Interesul părinților pentru vaccinul anti-HPV este și rezultatul muncii asociațiilor pentru drepturile femeilor și copiilor din ultimii 7-8 ani pentru a reclădi interesul și încrederea în acest vaccin. Ne-am vaccinat copiii live pe internet, chit că am plătit din buzunarul propriu acest vaccin, așa am făcut eu, pentru că am băieți. Deci, societatea civilă a muncit, pentru că o campanie consolidată a statului român n-a existat. Dar noi degeaba muncim dacă părinții nu regăsesc la medicul de familie aceste doze sau disponibilitatea de a le fi vaccinați copiii. Ne-am dori foarte mult să muncim împreună: noi – să existe cerere și interes, iar ei să se îngrijească de disponibilitatea dozelor și a medicilor vaccinatori, pentru că și aici e o problemă”, subliniază Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame.

România nu-și poate atinge nici măcar obiectivul vaccinării fetelor sub 18 ani, fără să mai punem la socoteală că, anul trecut, Ministerul Sănătății promisese că vor fi incluși în program și băieții, lucru care nu s-a întâmplat. „Nu există o statistică a fetițelor care au rămas cu schema de vaccinare neacoperită, pentru că sistemul este unul bazat pe hârțoage, în loc să avem o platformă online așa cum a existat pentru vaccinarea anti-COVID. Noi propusesem să se adapteze această platformă și pentru vaccinarea anti-HPV, părinții să-și poată înscrie direct copiii pentru vaccinare – fără să mai treacă pe la medicul de familie să facă o cerere – și din platformă să avem o situație transparentă”, mai spune Ana Măiță.

Obiective înscrise în planul național anti-cancer

În Planul național împotriva cancerului, care se află acum în Parlament, a fost introdus un obiectiv privind rata de vaccinare anti-HPV. Astfel, la Capitolul dedicat cancerului de col uterin, atingerea ratei de vaccinare în rândul populației eligibile ar trebui să crească la 30% până în 2025 și la 40% în anul 2030. Asumarea acestui obiectiv ar alinia România la strategia globală de eliminare a cancerului de col uterin lansată de Organizația Mondială a Sănătății în 2020, precum și la atingerea obiectivelor din Planul european de luptă împotriva cancerului cu privire la vaccinarea anti-HPV.

România nu are în acest moment o raportare oficială a ratei de vaccinare anti-HPV, dar, în 2021, au fost vaccinate 30.000 de fete dintr-un total de 400.000 cu vârste între 11 și 14 ani, similar cu cifra din 2020, an în care vaccinarea a fost reluată. Asta înseamnă o rată de vaccinare de 7,5%, raportat la populația eligibilă. Cohorta de populație eligibilă a fost însă extinsă până la categoria de vârstă 15-18 ani, ceea ce ar impune o creștere semnificativă a ritmului de vaccinare.

Dozele de ser anti-HPV de care dispune România sunt puține și se termină rapid. La finalul lunii iulie, erau 14 județe unde DSP-urile mai aveau între 0 și 3 doze de vaccin, în creștere de la 9 județe cu stocurile de vaccin epuizate la DSP la final de iunie și 4 care ajunseseră deja în această situație la final de mai, în ciuda faptului ca ultima achiziție de vaccinuri de 45.000 de doze s-a făcut la final de aprilie, conform datelor comunicate de autorități.

Vaccinurile vin cu întârziere

Dr. Luminița Zane, vicepreședinta Patronatului medicilor de familie, spune că, la cabinet, are dozele necesare doar pentru finalizarea schemelor de imunizare anti-HPV la copiii pe care părinții vor să-i vaccineze. „Nu am primit cereri noi de la cei care nu au început încă schema de imunizare”, subliniază medicul de familie.

Schema de vaccinare anti-HPV este destul de permisivă, mai spune medicul, astfel încât nu există niciun risc pentru copilul care a făcut deja o doză sau două dacă mai întârzie cu a treia. „Dacă nu are serul și mai întârzie o lună-două, n-ar fi o tragedie dacă vaccinurile vin. Acum să vedem când reapar, că sunt probleme de aprovizionare nu doar pe HPV. Vin vaccinurile, dar cu întârzieri. Nu știu exact ce se întâmplă”, mai spune dr. Luminița Zane.

În Dolj, nu sunt probleme cu serul HPV, subliniază medicul de familie Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei și coordonatorului Grupului de Vaccinologie. ”Deocamdată, acest vaccin se procură de către Ministerul Sănătății pe bază de cerere depusă de către părinți la medicul de familie. Aceasta înseamnă că există un interval de timp de la momentul depunerii cererii și până la sosirea vaccinului. Medicii de familie colectează cererile, cifra fiind comunicată direcției județene de sănătate publică, lunar, iar aceasta face un raport – nu știu cu ce frecvență – către minister. Iar ministerul centralizează cererile la nivel național și cumpără vaccin. După care urmează o perioadă în care vaccinul trebuie să ajungă înapoi la cabinetele noastre. Deci, există o latență în ceea ce privește disponibilitatea acestui vaccin care este variabilă, uneori poate să fie mai scurtă, alteori, mai lungă”, descrie mecanismul dr. Dumitra.

Medicul mai spune că în urma cererii către DSP la cabinet ajung toate dozele necesare, în funcție de vârsta copilului care urmează să fie vaccinat. ”Este foarte posbil ca unele DSP-uri să nu fi procedat astfel pentru că distribuția dozelor în periferie are o anumită marjă de risc”, adaugă medicul. O pană de curent în cabinetul medicului de familie, de exemplu, ar putea compromite serul, mai spune specialistul.

Cât privește riscul ca o adolescentă de 18 ani care a făcut deja două doze de vaccin HPV să nu o mai facă și pe a treia din pricina depășirii vârstei atunci când serul ajunge la medicul de familie, acesta nu există, dă asigurări dr. Gindrovel Dumitra. ”Doza a treia se administrează într-un interval de 6-12 luni de la prima administrare. Dacă o fetiță are 18 ani și 364 de zile la momentul administrării primei doze, va primi următoarele doze gratuit, chiar dacă a împlini 19 ani. Important este ca, la momentul depunerii cererii, să se afle în categoria de populație eligibilă. Dacă mie îmi depune părintele cererea la 18 ani și 364 de zile, dacă îmi vine vaccinul când copilul împlinește 20 de ani, eu îl administrez”, mai spune specialistul.

Schema de vaccinare anti-HPV prevede administrarea gratuită a două doze de ser pentru fetițele între 11 și 14 ani și trei doze pentru cele între 14 și 18 ani. Vaccinul HPV (Virusul Papilloma Uman) previne cancerul de col uterin, România având cea mai mare rată de incidență și de mortalitate din UE. Anual, peste 3.000 de femei sunt diagnosticate cu această boală, iar 1.700 mor.

În 2021 au fost vaccinate doar 30.000 de fetițe dintr-un total de 400.000 cu vârste între 11 și 14 ani