Cazul Temesan - cum se da Justitia dupa cei aflati la putere

Fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan, cercetat, retinut, arestat si trimis in judecata, pe timpul fostei legislaturi, sub tot felul de acuzatii, risca sa fie in continuare in atentia opiniei

Fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan, cercetat, retinut, arestat si trimis in judecata, pe timpul fostei legislaturi, sub tot felul de acuzatii, risca sa fie in continuare in atentia opiniei publice, cel putin la fel de mult ca si in anii trecuti. Si asta din cauza Justitiei, a procurorilor si judecatorilor, pentru care interpretarea legii se schimba dupa vant, iar probele socotite temeinice sub o legislatura devin ridicole in cealalta. Sentinta de luni dispusa de Curtea Suprema de Justitie vine sa adanceasca neincrederea sadita cu straduinta in ultimii ani in capacitatea magistratilor de a face dreptate, de a stabili adevarul juridic unic, dincolo de cei aflati la putere. Razvan Temesan, aflat la conducerea Bancorex inca din anul 1992, a fost demis din functia de presedinte la 14 martie 1997 prin hotararea Adunarii Generale a Actionarilor, odata cu el fiind demis si prim-vicepresedintele Alexandru Ghiba. La scurt timp dupa destituire, Razvan Temesan a actionat in instanta Bancorex - la conducerea careia fusese numit Florin Ionescu - , considerand nelegala decizia AGA prin care a fost inlaturat de la conducerea bancii. Motivul invocat de Temesan a fost ca "AGA din 14 martie 1997 nu a indeplinit nici unul din criteriile de convocare din Legea 31/1991 si nici de desfasurare a lucrarilor acesteia, hotararile ei fiind lovite de nulitate. Reprezentantul bancii a sustinut tot timpul in fata instantei contrariul, subliniind ca acea sedinta AGA a avut caracter statutar. Dupa patru ani de zile de procese, in luna mai 2001, Curtea Suprema de Justitie a pronuntat o sentinta "definitiva si irevocabila" prin care a stabilit ca demiterea lui Razvan Temesan a fost legala. Insa recursul in anulare promovat de procurorul general al Parchetului Curtii Supreme de Justitie, Tanase Joita, a repus pe rolul instantei acest proces, ducand la solutia de luni, potrivit careia de fapt demiterea a fost ilegala. E drept, la stabilirea acestui din urma verdict au participat noua judecatori si nu doar trei, ca in mai 2001. Purtatorul de cuvant al Parchetului Curtii Supreme de Justitie, procuror Ingrid Petcu, ne-a dezvaluit ieri motivele invocate de procurorul general in promovarea recursului in anulare. "Initial, instanta Curtii Supreme de Justitie, in mai 2001, a stabilit ca demiterea a fost legala, considerand ca nu sunt aplicabile prevederile Legii 31/1990 privind societatile comerciale, atata timp cat in actele constitutive ale Bancorex existau prevederi care stabileau ca AGA se poate tine cu prezenta actionarilor a trei sferturi din capitalul social. Or, in memoriul pentru recurs in anulare s-a aratat ca nu se pot face derogari de la lege, ca acel articol din Legea 31/90 care se refera la conditiile intrunirii AGA avea caracterul unei norme imperative si, deci, trebuiau sa fie prezenti actionarii reprezentand intregul capital social, ceea ce nu s-a intamplat". Nu e singura schimbare de macaz pe care Justitia o face acum in favoarea lui Razvan Temesan. Potrivit Parchetului, din cele 13 dosare penale care l-au avut drept protagonist pe Razvan Temesan, incepand din 1997, mai sunt acum in lucru doar trei, si acestea restituite de instante la Parchet dupa ce PSD a revenit la putere. Este vorba de dosarele privind albumul "Eterna si fascinanta Romanie", afacerea Agroholding si dosarul Silvesta, in care Temesan a garantat ilegal pentru achizitionarea, cu 22 de milioane de dolari, a unor lingouri de aur. De remarcat ca primele doua dosare se refera la finantari catre firmele lui Adrian Costea, cel acuzat de autoritatile franceze de spalare de bani. Singurul dosar aflat pe rolul instantelor este cel in care fostul presedinte Bancorex a fost acuzat ca a oferit masinile bancii la diverse persoane fizice si juridice. Tribunalul Bucuresti a constatat ca "fapta nu exista" si a dispus achitarea inculpatului, insa Parchetul a atacat sentinta, urmand sa se pronunte Curtea de Apel Bucuresti. Dosarul "masinile" a fost cel cu care fosta putere a incercat sa-l agate pe Temesan, dar nu a catadicsit sa se ocupe temeinic de adevaratele tunuri date la Bancorex, care au dus la devalizarea bancii si, in final, la falimentul acesteia. Amintim in treacat finantarile de care s-au bucurat firmele fratilor Paunescu, ale lui Costel Bobic, afacerea SANCA, acordarea de credite pe baza unor garantii dubioase acordate de FPP II Moldova, in valoare de de 30 de milioane de dolari - dosare peste care s-au asternut fie rezolutii de NUP si SUP, fie uitarea pur si simplu. Razvan Temesan s-a declarat de la bun inceput persecutat politic, a declarat greva foamei in perioada in care a fost in arest si chiar i-a trimis, in 1998, o scrisoare presedintelui Constantinescu, in care se contura pe sine insusi ca un fel de Mesia al economiei romanesti si al integrarii euro-atlantice. Aducea drept argumente tocmai afacerile incheiate cu clientela de partid si care aveau sa ingroape Bancorex-ul: Lido, Intercontinental, Mara, World Trade Center, implicarea in afacerile energetice etc. Afaceri ramase acum sa le descalceasca, atat cat s-o mai putea, AVAB-ul. Cu o asemenea imagine despre propria-i persoana, n-ar fi deloc exclus ca Razvan Temesan sa porneasca o actiune de repunere in drepturi si de recuperare a salariului - deloc mic - din toti acesti ani. Un semnal l-a tras deja: intrebat luni de presedintele completului de judecata, Temesan a declarat ca in momentul de fata nu are un loc de munca. Lucru oarecum inexact: e de notorietate faptul ca este consilier financiar la Rafo si pana cu doua luni in urma a fost si consilier la Banca Romana de Scont - un alt faliment rasunator de care pare sa-si lege numele. In cazul in care Temesan va reusi sa-si recupereze salariile pe care le-ar fi meritat din 1997 si pana acum, plata ar trebui sa fie facuta de institutia care a devenit oficial urmasul Bancorex: Banca Comerciala Romana.