"Cartea Memoriei", 80.000 de nume ale victimelor stalinismului din Republica Sovietică Moldova

Radu Ioanid

victimelor totalitarismului comunist". Coordonate de Elena Postica, volumele au o extraordinară valoare documentară şi constituie, în acelaşi timp, un omagiu adus memoriei zecilor de mii de victime ale terorii staliniste din Basarabia.
"Cartea Memoriei" este o foarte importantă sursă de informaţii conţinând peste 80.000 de nume a celor persecutaţi în Moldova de dincolo de Prut, marea lor majoritate între anii 1937 şi 1951. Această impresionantă bancă de date ar trebui să constituie punctul de pornire al înregistrării computerizate a numelor victimelor comunismului din România, dar şi un model de stocare a informaţiilor referitoare la victimele comunismului pentru nou-creatul Institut de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Cele patru volume ale "Cărţii Memoriei" descriu un amplu tablou al categoriilor de acuzaţii pe baza cărora locuitorii Moldovei de est au fost executaţi sau deportaţi: activităţi "diversioniste şi contrarevoluţionare", "spionaj", "membri ai unor partide burgheze", "sionism", "colaboraţionism", "chiaburi" "mari comercianţi", martorii lui Iehova, refuzul de a plăti taxe sau de a preda grânele puterii sovietice. Studiul introductiv subliniază că stabilirea exactă a numărului celor condamnaţi la moarte sau deportaţi nu este complet. Volumele conţin astfel liste de persoane executate în anumite raioane din republicile moldoveneşti fără a se cunoaşte acuzaţiile aduse lor sau data execuţiei. Conform datelor menţionate în această monumentală lucrare pe teritoriul de astăzi al Republicii Moldova, au fost condamnaţi la moarte 5.736 de oameni. Dintre aceştia, 4.913 au fost executaţi la est de Nistru în anii 1937 şi 1938 în timpul terorii lui Iejov. Conform "Cărţii Memoriei", în perioada iulie 1940 - iunie 1941 au fost deportate din Basarabia 11.277 de persoane, dintre care 1.178 (adică 10,4%) erau evrei. Evreii, care formau 7,2% din populaţia Basarabiei, au reprezentat procente mari din numărul total al deportaţilor în localităţi ca Bălţi (34%), Tighina (32%), Orhei (30%), Chişinău şi Soroca (25%) Deşi mai mare amploare au fost deportările din 1949, când au fost strămutate 11.293 de familii, adică peste 35.000 de oameni. Conform unor date oficiale sovietice menţionate în "Cartea Memoriei" la începutul anilor '50, se aflau în deportare în sistemul concentraţionar sovietic între 60.000 şi 95.000 de persoane din Moldova.
"Cartea Memoriei", care ar trebui republicată în România într-un tiraj de masă, conţine şi erori.
În volumul 4 (paginile 259 şi 260) se găsesc sub legenda generică "Arhipelagul Gulag" două fotografii de exhumări care, în fapt, au avut loc în decembrie 1944 în raionul Edineti, judeţul Bălţi, satul Glinoe, victimele fiind cinci evrei şi un ucrainean împuşcaţi în 1941 de trupele româno-germane (Arhiva Naţională a Republicii Moldova, fond 1026, inventar 2, dosar 13).
Este, de asemenea, de neînţeles cum trei din cele patru volume tipărite în condiţii grafice excepţionale cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova pot să înceapă cu poezii ale poetului legionar Radu Demetrescu-Gyr. Victimele stalinismului nu pot fi puse sub semnul fie şi simbolic al unui individ care a fost simbolul unui alt regim totalitar vinovat de crime în masă.