Alegerile prezidentiale din Serbia - invalidate | adevarul.ro

Alegerile prezidentiale din Serbia - invalidate

Publicat:
Ultima actualizare:
0

Temerile analistilor, formulate inaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Serbia, s-au adeverit: sub 50 la suta dintre cetatenii cu drept de vot s-au prezentat,

Temerile analistilor, formulate inaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Serbia, s-au adeverit: sub 50 la suta dintre cetatenii cu drept de vot s-au prezentat, duminica, la urne fapt care a dus la invalidarea alegerilor. Satui de lupta pentru putere din coalitia aflata la guvernare - care acum doi ani a reusit sa-l inlature pe Slobodan Milosevici de la conducerea statului - dezamagiti ca schimbarea regimului nu le-a imbunatatit viata de zi cu zi, asa cum sperasera, disperati de cresterea preturilor si de rata de 40 la suta a somajului, sarbii au ales sa nu se prezinte la sectiile de votare, exprimandu-si in acest fel neincrederea in clasa politica si dezaprobarea fata de reformele intreprinse. Nici chiar apelul lansat de patriarhul Pavel, cu cateva ore inainte de inchiderea sectiilor de votare, nu i-a convins pe alegatori sa iasa la vot. Desi rezultatele oficiale nu au fost inca anuntate, participarea la urne a fost de aproximativ 45,5 la suta. Comentatorii si diplomatii occidentali aflati la Belgrad sunt de parere ca invalidarea alegerilor ar putea duce la o ascutire a luptei pentru putere din Serbia, la stoparea procesului de reforma si ca ar putea arunca tara intr-o noua criza politica. Daca scrutinul ar fi fost validat Voislav Kostunita, actualul presedinte iugoslav, ar fi devenit presedintele Serbiei. Considerat un nationalist moderat, Kostunita a obtinut 67 la suta din voturile exprimate de alegatori, de doua ori mai multe decat contracandidatul sau, vicepremierul federal, Miroliub Labus, artizanul programului de reforma, un economist pragmatic, ale carui masuri au fost apreciate de Occident. Invalidarea scrutinului il mentine in functia de presedinte pe Milan Milutinovici, ultimul dintre apropiatii lui Milosevici care detine inca o functie la conducerea Serbiei. Milutinovici este inculpat de Tribunalul Penal International de la Haga (TPI) pentru crime de razboi in Kosovo, dar nu poate fi extradat curtii cel putin pana la inceputul lui ianuarie anul viitor, cand ii va expira imunitatea. Deocamdata este neclar daca noile alegeri prezidentiale din Serbia vor avea loc in doua luni, asa cum este prevazut, sau daca vor fi amanate. Ministrul iugoslav de Externe, Goran Svilanovici, a declarat ca in momentul de fata exista trei optiuni pentru a depasi situatia: noi alegeri pana in decembrie, un acord politic de schimbare a legii electorale inainte de desfasurarea unui nou scrutin sau adoptarea mai intai a unei noi constitutii a Serbiei, amanand alegerile pentru o perioada de la sase la douasprezece luni. Daca pana la expirarea mandatului lui Milutinovici nu va fi ales un nou presedinte, actualul presedinte al Parlamentului sarb. Natasa Micici, va deveni presedinte interimar. Voislav Kostunita a criticat in mai multe randuri desfasurarea alegerilor potrivit legii electorale din vremea lui Milosevici, care prevede participarea la vot a cel putin 50 la suta din alegatori. Kostunita a insistat totodata asupra necesitatii de a elabora o noua constitutie a Serbiei pana la sfarsitul anului. Nici el si nici Labus nu s-au exprimat daca vor candida din nou la alegerile prezidentiale. Kostunita a promis insa ca va continua campania pentru inlaturarea guvernului lui Zoran Djindjici, rivalul sau, cu care se afla inca de anul trecut intr-un conflict deschis. Pentru Djindjici, care l-a sprijinit in alegeri pe Labus, invalidarea scrutinului inseamna mentinerea sa la putere. Kostunita anuntase ca una dintre primele masuri pe care le-ar fi luat odata ajuns presedinte al Serbiei ar fi fost dizolvarea parlamentului si convocarea alegerilor anticipate, pentru a-l inlatura pe Djindjici.

Top articole

Partenerii noștri