Prin ce metode se lasă românii definitiv de fumat. Ţigările light, slim şi electronice, păcăleli de marketing
0
Pentru a avea succes, cel mai mult contează să nu înlocuieşti ţigara cu nimic altceva, nici măcar cu mentosane, au spus majoritatea foştilor fumători cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun, care a fost marcată joi, 21 noiembrie.
Curios ca orice băiat de 7 ani, Edi profită că tatăl, fumător înrăit, şi-a lăsat ţigara aprinsă în scrumiera de pe comoda din sufragerie. Numai un minut, cât a avut de lucru în bucătărie. Edi pune ţigara în gură şi se simte, dintr-o dată, mare, tot atât de mare cât tatăl lui. O pune grăbit la loc, dar neştiind cum se face, a umezit-o, probabil. Aşa încât tatăl îşi dă seama imediat de tentativa lui Edi şi-i întinde o capcană. Trage un fum, o pune la loc în scrumieră şi dă să plece. Nici nu se-ntoarce bine, că Edi pune iar mâna pe ţigară şi e prins în fapt.
Nu l-a pedepsit nicicum, de ce să-l pedepsească? E doar un copil curios. Numai că lui Edi i-a plăcut să semene cu tatăl lui, să fie mare, dintr-o dată. Şi a început să fumeze mai întâi ocazional, cu alţi copii de 7 ani de la bloc, apoi serios, la 10 ani, când şi-a cumpărat primele ţigări.
Cum n-aveau nicio dovadă clară că băiatul fumează, dar suspectau ceva în privinţa adolescentului bucureştean, pe la 16 ani părinţii lui Edi au început să-l caute în buzunare în fiecare zi. Numai că s-a întors roata. Acum Edi e cel care întinde capcane şi, într-o zi, îşi pune lame de ras în toate buzunarele de la haină. Nu trece mult şi-şi vede tatăl cu degetele de la o mână bandajate. „Ce-ai păţit, tată?“ „Nimic, m-am rănit când încercam să repar ceva.“
După 30 de ani
30 de ani a fumat Edi. Cu timpul, numărul de ţigări de care avea nevoie într-o zi a ajuns la 60. Două pachete le cumpăra dimineaţa, înainte să plece la serviciu, şi unul seara, la întoarcere. Fiindcă „după ce te trezeşti noaptea să mergi la toaletă, e imposibil să adormi la loc fără să fumezi cel puţin o ţigară“, credea Edi.
În toţi cei 30 de ani, numai aici s-a ambiţionat: gata cu fumatul noaptea în dormitor! Dar, deşi i-a răsărit în minte ideea că ar cam fi bine să se lase de fumat, s-a resemnat foarte rapid spunându-şi că, pur şi simplu, el nu e suficient de tare, n-are voinţă.
Proiectul de lege privind limitarea sau interzicerea fumatului în spaţii publice zace în Parlamentul României din 2011, în ciuda recomandărilor Uniunii Europene“, spune Magdalena Ciobanu, coordonator „Stop Fumat!
„Nimeni nu s-a vindecat de diabet cu voinţă“
„Fumatul nu ţine de voinţă, e foarte important de subliniat asta. Practic, dependenţa de nicotină este o problemă de sănătate fizică şi mentală. Şi, în general, nu ne putem trata prin voinţă. Dacă suferim de diabet, oricât de multă voinţă am avea, n-o să secretăm niciodată corect insulină fără tratament. În egală măsură, oricât de multă voinţă am avea, n-o să ne putem lăsa de fumat, pentru că pur şi simplu nu aşa se tratează această dependenţă“, explică psihoterapeutul Bogdana Bursuc, de la Mind Institute din Capitală, care se ocupă în mod special de terapia pentru renunţarea la fumat.
Nicio pastilă şi nicio informaţie care ar putea veni din afara individului nu-i poate spăla creierul şi să-l convingă ca, dintr-o dată, să lase jos ţigările pentru totdeauna, spune specialista. Dar, în general, ideea de renunţare la fumat încolţeşte în mintea omului şi ia amploare în timp, astfel că, mai devreme sau mai târziu, el va începe cu siguranţă şi să ia măsuri. „Unii încep să fumeze mai puţine ţigări pe zi. Alţii îşi iau ţigări light sau slim, alţii îşi cumpără ţigara electronică sau medicinală şi alţii beau ceaiuri. Dar, din păcate, niciuna dintre aceste metode, deşi arată dorinţa clară a omului de a face o schimbare în bine, nu are efectele scontate, fiindcă toate sunt, de fapt, păcăleli, strategii de marketing, autosabotări“, spune psihoterapeuta.
Fumatul a fost o scamă pe creier care s-a dat la o parte şi, la un moment dat, am zis: «Vezi că poţi şi fără!»“, spune Edi, fost fumător, 53 de ani.
„20 de ani am fumat chinuită“
E. C., din Bucureşti, şi-a dat seama că fumatul a fost mai mult un chin decât o plăcere, după 25 de ani cu un pachet de ţigări pe zi. Astăzi, când are 60 de ani, îi spune psihoterapeutei Bogdana Bursuc: „Eu am fumat liniştită timp de cinci ani. M-am bucurat, n-am avut nicio problemă. După care, 20 de ani, am fumat chinuită, tot gândindu-mă că fumez prea mult, că aş vrea să mă las, că iarăşi nu
m-am putut abţine şi am depăşit numărul...“.
Faptul că face psihoterapie prin Programul Naţional „Stop Fumat!“ o va ajuta, speră ea, ca renunţarea la ţigări să fie definitivă de data asta. Edi a încercat, şi el, să fumeze mai puţin. Rezista o zi cu zece ţigări, dar a doua zi nu mai era la fel de curajos şi avea nevoie de cel puţin două pachete, ca să recupereze. Până într-o zi de februarie a anului 2000. Nu era luni.
Oameni tineri, plămâni de 100 de ani
Motivaţiile pentru renunţarea la fumat sunt extrem de diferite. „Pentru unii primează faptul că s-au îmbolnăvit sau că nu mai au energie, pentru alţii eliminarea unui risc pentru boli pe care le au în familie, pentru alţii, venirea pe lume a copiilor, pentru unii primează faptul că, renunţând, economisesc mai mulţi bani“, spune psihoterapeutul Bogdana Bursuc. Totuşi, partea cu menţinerea sănătăţii şi prevenirea unor boli pare un obiectiv prea îndepărtat pentru majoritatea fumătorilor, care de cele mai multe ori pun manifestările cauzate de ţigări pe seama înaintării în vârstă, a vieţii grele şi a stresului. Răul făcut de fumat se poate măsura, însă, înainte de a apărea o boală pulmonară propriu-zisă, cu ajutorul spirometriei. Omul suflă într-un dispozitiv cât poate de tare, iar acesta îi măsoară vârsta plămânilor. „Cel care m-a impresionat cel mai mult a fost un domn care, întâmplător, era şi medic. Avea 48 de ani şi, după ce a suflat în spirometru, a ajuns la vârsta maximă înregistrată de aparat: 100 de ani. A fost aşa de şocat, încât, deşi era medic şi ştia toate consecinţele, abia atunci a luat decizia să ia măsuri în această direcţie“, povesteşte medicul pneumolog Magdalena Ciobanu.
„Vreau să văd cât rezist“
În dimineaţa de februarie, Edi a fumat o ţigară la cafea, ca în fiecare dimineaţă, timp de 30 de ani. Apoi s-a dus la chioşcul de la colţ, la vânzătorul cunoscut, şi a scos din buzunar banii ficşi pentru două pachete. Ştia el vânzătorul ce ţigări, doar se înţelegeau pe muteşte de ani buni. Numai că Edi, când dă să facă schimbul, trage banii înapoi, îi bagă în buzunar şi nu mai ia ţigările. „Vreau să văd cât rezist.“ Şi pleacă la serviciu fără ţigări.
„Simptomele de sevraj fizic pot dura de la două până la cinci săptămâni, dar nu mă refer la nevoia imperioasă de a fuma. Aceea nu durează mai mult de două săptămâni. Punctul de rău maxim, cu dureri de cap, constipaţie şi transpiraţii, este între a treia şi a cincea zi. Medicamentele antifumat vin în ajutor fix pentru a te ajuta să depăşeşti această fază fizică de suferinţă“, explică medicul pneumolog Magdalena Ciobanu, coordonatoarea Programului Naţional „Stop Fumat!“.
Pentru Edi, însă, cel mai greu a fost să se dezobişnuiască să mai bage mâna adânc în buzunar după ţigări imediat ce un coleg îşi aprindea una. S-a gândit chiar să-şi pună lame în buzunare, dar până la urmă n-a fost nevoie. L-au mai ademenit, totuşi, colegii, într-atât încât începuse să pufăie cam zilnic timp de-o săptămână din ţigările lor, dar a spus „Stop!“.
A mai urmat momentul trabucurilor, dar îi rămânea un gust prea amar în gură. Iar acum, Edi spune: „Am 13 ani de când nu am mai fumat şi nu mai simt nicio poftă de
ţigară“.
Înlocuitorii de ţigară îţi scad încrederea în tine
Aburul ţigărilor electronice are în compoziţie substanţe iritante FOTO Shutterstock
Foarte mulţi români, mai ales dintre cei care încearcă să se lase de fumat şi ajung ulterior la specialişti pneumologi sau psihoterapeuţi, au testat anterior o sumedenie de metode empirice. Ţigările light, cele slim, la fel ca ţigara electronică, dau impresia că trecerea de la viaţa de fumător la cea de nefumător va fi mai uşoară, mai lină. Specialiştii spun că toate acestea nu sunt nimic altceva decât strategii de promovare ale unor industrii care îi păcălesc şi, în final, îi descurajează pe cei dornici să se lase de ţigări.
„Cei care fumează light sau slim conştientizează pe undeva că nu e tocmai bine ce fac şi încearcă să reducă la minimum răul pe care şi-l provoacă. Dar este o protecţie falsă“, subliniază psihoterapeuta Bogdana Bursuc. Pentru că ţigările light sunt, de fapt, tot o formă de marketing al unui produs la fel de toxic. Sunt multe studii care arată că, în realitate, cantitatea de nicotină pe care fumătorul o absoarbe atunci când fumează o ţigară light sau slim este total diferită de cifra înscrisă pe pachet. „Ţigara poate conţine mai puţină nicotină, dar, în realitate, comportamentul meu de fumător se va modifica astfel încât eu să absorb tot atâta nicotină câtă trăgeam înainte într-o zi. Pur şi simplu, tragi mai adânc sau tragi mai multe fumuri din ţigară, ţii fumul mai mult în gură şi există absorbţie de nicotină şi la nivelul mucoasei orale sau fumezi mai multe ţigări“, explică specialista.
Ca să devii eficient în renunţarea la fumat, ai nevoie să ştii cum funcţionează fumatul. De ce Dumnezeu nu te poţi lăsa de fumat? Şi să schimbi exact acele lucruri“, explică Bogdana Bursuc, psihoterapeut.
Cât de dăunătoare este ţigara electronică
La ţigara electronică, mulţi oameni apelează ca la o ultimă şansă pe care şi-o oferă în lupta antifumat. Investesc între 40 şi 120 de lei şi speră că astfel îşi fac mai puţin rău. Plus că există avantajul că poţi fuma aproape oriunde, şi în birou, şi acasă, fără să se facă fum.
„Ţigara electronică este tot o metodă de manipulare, de ştergere a creierelor, spuneţi-i cum vreţi. E exact ca fumatul. Practic, foloseşti o metodă alternativă care tot îţi dăunează, chiar dacă unii spun că dăunează, de fapt, mai puţin decât fumatul clasic. Tot dăunează“, semnalează medicul pneumolog Magdalena Ciobanu.
În ceea ce priveşte lipsa studiilor care să arate cât de periculoase sunt ţigările electronice, specialista spune că „sunt mai puţin de zece ani de când sunt puse pe piaţă, un timp prea scurt pentru ca să apară efecte serioase, cum ar fi cancerul. Pentru a produce cel puţin un cancer pulmonar durează ani buni. Dar tot efecte toxice sunt şi conjunctivitele, şi iritaţiile la nivelul gâtului, iritaţiile bronşice, bronşitele mai frecvente. Lucruri pe care utilizatorii de ţigări electronice le sesizează“.
Dar poate cel mai important efect advers al ţigărilor electronice este pierderea încrederii în forţele proprii. „În timp ce fumează ţigara electronică, mintea omului nu învaţă nimic nou. Cât fumează ţigara electronică, el nu învaţă să trăiască în postura de nefumător. E o capcană, o păcăleală. Eu am văzut astfel de persoane pentru care mi-a părut extrem de rău. Au venit cu convingerea asta că au încercat de toate, că nu se mai poate face nimic, că nici măcar ţigara electronică nu i-a ajutat“, precizează psihoterapeuta Bogdana Bursuc.
Cât costă ajutoarele reale antifumat
Ajutoare reale antifumat sunt, potrivit specialiştilor, de mai multe feluri. În primul rând, propria convingere nu costă niciun leu, dar poate costa multe recăderi.
În cadrul Programului „Stop Fumat!“, cei dornici să se lase de ţigări primeau gratuit medicamente şi trebuia să-şi plătească şedinţele de psihoterapie. Acum, trebuie să plătească tot, fiindcă Ministerul Sănătăţii nu a mai oferit finanţare de un an întreg. Mai exact, „medicamentele costă între 100 şi 200 de lei o cutie. Tratamentul complet necesită cinci-şase cutii, deci în total costă între 500 şi 1.200 de lei pe trei luni. Pe lună costă între 200 şi 400 de lei, adică exact cât costă fumatul, dacă nu chiar mai puţin decât ţigările pe-o lună“, precizează medicul Magdalena Ciobanu.
Psihoterapia antifumat necesită minimum patru întâlniri, una pe săptămână, fiecare durează o oră. „Tarifele încep de la 50 de lei şi pot ajunge până la 300 de lei pe şedinţă. În cadrul programului «Stop Fumat!», costă 50 de lei consultaţia şi se plătesc în avans patru consultaţii“, spune psihoterapeuta Bogdana Bursuc.
Îţi primeşti banii înapoi
Cartea care promite că are o eficienţă de 90% în renunţarea la fumat, „În sfârşit, nefumător. Metoda uşoară a lui Allen Carr“, costă 27 de lei, dar se găseşte şi la 19 lei, la oferte pe internet. Cu tot cu audiobook ajunge la aproape 60 de lei.
Am renunţat să mai cumpăr ţigări, iar în locul lor mi-am cumpărat… bicicletă! Apoi am învăţat să merg cu ea“, spune Cristina Matei, fostă fumătoare datorită aplicaţiei iCoach.
Metoda uşoară a lui Allen Carr poate fi aplicată şi prin şedinţe de terapie propriu-zise, susţinute de terapeuta Diana Vasiliu, fostă fumătoare înrăită. „Programul costă 420 de lei. Este vorba despre o primă sesiune. Vii fumător şi pleci, şase ore mai târziu, nefumător. Uneori, există reapucări de fumat, motiv pentru care oferim şi sesiuni de suport timp de trei luni şi asistenţa terapeutului oricât doreşte omul. Dacă respectând tot programul, după trei luni omul nu s-a lăsat de fumat, îşi primeşte banii înapoi“, spune Diana Vasiliu. Din cei 250 de clienţi, numai doi şi-au cerut banii înapoi în trei ani de terapie Allen Carr în România.
Programul iCoach, din cadrul campaniei Comisiei Europene „Ex-fumătorii sunt de neoprit“, nu costă nimic. Este vorba despre o platformă digitală de consiliere pe probleme de sănătate care ajută fumătorii să renunţe în ritmul lor, fie imediat, fie în viitorul apropiat. Acest instrument online gratuit este încă disponibil în 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, oferind zilnic sfaturi personalizate şi sprijin.
ICoach este disponibil, de asemenea, ca aplicaţie mobilă pentru sistemele Android şi iOS. ICoach a înregistrat la nivel european o rată de succes de 37%, reprezentând procentul de utilizatori care s-au declarat nefumători după doar trei luni de participare la program. La data de 31 octombrie 2013, când s-a încheiat campania, 22.832 de români erau înregistraţi pe iCoach.
Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“.
Se încarcă comentariile...
