Video Fenomen uluitor surprins în Munții Metaliferi. Busola o ia razna, iar trăsnetele lovesc necruțător FOTO VIDEO
0O furtună abătută peste ținuturile Bradului din Munții Apuseni a dat naștere unor fenomene meteorologice rar întâlnite, iar fotograful Marius Turc a surprins în imagini o scenă care a stârnit uluire pe pagina sa de Facebook.
Fotograful Marius Turc locuiește în municipiul Brad din Hunedoara, iar în ultimii ani a fost martorul unor fenomene cerești neobișnuite, pe care a reușit să le imortalizeze în fotografiile sale.
Marius Turc a devenit, cu timpul, un adevărat vânător de fenomene meteorologice extreme, pe care le înfățișează în fotografiile publicate pe pagina sa de Facebook.
Luni, 3 iunie, Marius Turc s-a aflat din nou la locul potrivit și în momentul potrivit, pentru a realiza o nouă fotografie memorabilă.
Nu a fost ușor, pentru că aproape toată ziua, „vânătorul de fulgere” a urmărit norii întunecați care s-au adunat peste Hunedoara, unde a fost Cod roșu de furtuni, iar autoritățile au anunțat avertizări cu privire la la riscul producerii unor fenomene meteo severe.
Norii întunecați și denși au acoperit cerul deasupra orașului Brad și a văii Crișului Alb, care coboară din Munții Apuseni și au dezlănțuit o furtună care a dat fiori localnicilor, prin șirul de tunete și descărcări electrice. Din spatele casei unde locuiește, Marius Turc a fotografiat arcada luminoasă făcută de fulgere, deasupra ținutului din Munții Apuseni și trăsnetul care a lovit în Pământul.
„Spre seară am ieșit în grădină, chiar pe când furtuna se apropia de noi. Totul a durat vreo cinci minute, în care am avut noroc să surprind în imagini acel trăsnet. Nu eram însă pregătit ca el să lovească așa de aproape de mine, cerd că a fost la vreo 300 de metri de locul unde mă aflam. După acest mare trăsnet a început ploaia și am coborât drona. A fost destul de riscant, dar am scăpat cu bine”, a relatat Marius Turc, pentru adevarul.ro.
Imaginea publicată de fotograful din Brad pe Internet a stârnit numeroase reacții. Dincolo de aprecieri și felicitări, unii români au încercat să ofere explicații pentru fenomenul meteorologic surprins la Brad, într-un ținut care păstrează în adâncurile sale unele dintre cele mai bogate resurse de metale prețioase din Europa.
„Observați ramificațiile fulgerelor? Sunt în majoritatea cazurilor dinspre pământ spre cer, de jos în sus. Electronii formează fulgerul și pleacă din pământ și din spațiul înconjurător și se adună spre înălțimi, unde trebuie să neutralizeze o zonă pozitivă, pesemne că protoni veniți din spațiu, de la soare. De cele mai multe ori, vara, atmosfera este încărcată mai mult sau mai puțin negativ la suprafața pământului și pozitiv în straturile superioare. Dar câteodată se formează și fulgere inverse, de sus în jos, ce intră în pământ. Analizați locul acesta de impact și căutați ce s-a întâmplat. Apar ca din senin tot felul de elemente chimice noi”, a fost de părere un pasionat de astfel de fenomene atmosferice.
Trăsnetul este o descărcare electrică disruptivă care se produce între nor și pământ și poate fi negativ sau pozitiv. Producerea unui trăsnet este însoțită de fulger și tunet, informează oamenii de știință.
Unii localnici din zona Bradului au relatat că au observat adesea fenomene atmosferice de amploare în zona Bradului și a Munților Metaliferi din vecinătatea orașului. Și oamenii de știință au cercetat locul și au făcut unele descoperiri neobișnuite.
Munții Metaliferi, plini de bogății subterane
Munţii Metaliferi, situați între Valea Crişului Alb (zona Brad) şi Valea Mureşului (zona Devei) se numără printre regiunile cele mai bogate în resurse naturale din România, unele exploatate încă din Antichitate.
Munții din nordul județului Hunedoara, delimitați de apele Mureșului, sunt bogați în zăcăminte de aur, argint și cupru, în izvoare minerale și cuprind întinderi vaste de pădure.
Un aspect mai puțin cunoscut, sesizat de oameni de știință, face din Munții Metaliferi un ținut cu totul deosebit. În anumite locuri din munți, busolele „o iau razna” din cauza anomaliilor magnetice prezente.
Din anii ’50, oamenii de știință au identificat mai multe locuri din Munții Metaliferi, care prezentau astfel de anomalii. Una dintre ele a fost observată de inginerul Dragomir Romanescu, în 1957, între satele Vața de Jos și Vața de Sus, localități apropiate de municipiul Brad din Hunedoara (video).
„Conducând o echipă de prospecțiuni magnetometrice a Comitetului Geologic am descoperit o anomalie de magnetizare inversă, de formă alungită extinzându-se pe 800 metri, care pornește din pârâul Vața și traversează culmea dintre acest pârâu și pârâul Prihodiște. Amplitudinea acestei anomalii atinge — 2000 gamma”, arăta inginerul, în revista „Studii și Cercetări de Geofizică” (1963).
În anii următori, geologii au observat anomalii de magnetizare inversă și în alte locuri din Munții Metaliferi, bogate în resurse de aur, argint și cupru: masivul Poienița, din zona localității Baia de Arieș, Vârful Măgura din vecinătatea municipiului Brad și masivul Caraci – numit și Vezuviul românesc – din vecinătatea Bradului și a comunei Baia de Criș.
Un loc aparte este Muntele Setraș (Cetraș), unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Metaliferilor, care se înalță la 1.080 de metri deasupra ținuturilor Băiței (video), punând în umbră șirul de „turnuri” mai mici din vecinătatea sa. Și el s-a format în urma vulcanismului și astfel a păstrat în adâncurile sale unele dintre cele mai bogate zăcăminte de metale prețioase.
„Toate dacitele (roci vulcanice cu conținut ridicat de bioxid de siliciu) acestui masiv sunt puternic magnetizate, provocând deviația acului busolei, deși conținutul lor în magnetit (mineral cu conținut de oxid de fier) este neglijabil. În cursul cercetărilor noastre am întâlnit pe creasta masivului un fenomen curios și anume, unele stânci dacitice prezintă, în diferite zone ale lor, diferite direcții de magnetizare. Fenomenul se poate pune ușor în evidență cu ajutorul busolei, al cărei ac magnetic este atras când cu polul sud, când cu cel nord, dacă instrumentul este plimbat pe verticală și uneori și pe orizontală în apropierea stâncii”, arăta inginerul Dragomir Romanescu.
În apropiere de muntele Setraș, Vârful Bulz din Hărțăgani, prezintă și el o astfel de anomalie, cauzată potrivit omului de știință de acțiunile trăsnetelor. „În ceea ce privește acțiunea trăsnetului, am descoperit urmele sale obișnuite în magnetizarea rocilor. Este vorba de existența unor dipoli cu totul locali, de valori mari, prezenți pe vârfuri de masive, pe vârful Bulz din Hărțăgani și pe Știrba, din Hărțăgani”, arăta autorul studiului.
La 15 - 20 de kilometri de muntele Setras, un alt șir de vulcani stinși se înalță aproape de satul Săcărâmb din Hunedoara (video), faimos pentru bogățiile din adâncurile minelor sale.
În mijlocul așezării de munte se înalță Dealul Calvaria Mare, un con vulcanic legendar, care de-a lungul timpului a atras nenumărați oameni de știință. În adâncurile sale au fost descoperite mari zăcăminte de aur și alte metale prețioase și rare.
Pe dealul învecinat, trăsnetele au devastat o veche biserică greco-catolică, ale cărei ruine poartă acum numele de „biserica trăsnită din Săcărâmb”.
Se încarcă comentariile...
