Spargerea unui perete: 150 de zile de calvar

Certificatul de urbanism, avizul de la proiectant şi de la Inspectoratul de Stat în Construcţii sunt câteva dintre documentele după care trebuie să alerge cel care se încumetă să-şi

Certificatul de urbanism, avizul de la proiectant şi de la Inspectoratul de Stat în Construcţii sunt câteva dintre documentele după care trebuie să alerge cel care se încumetă să-şi amenajeze apartamentul.

În România, cel mai greu este să fii în legalitate. Aşa ajung să spună proprietarii care îndură luni de zile o adevărată tortură şi umilinţă din partea autorităţilor pentru obţinerea unei simple autorizaţii de construcţie. "Nu vreau, dom'le, decât să dărâm un zid. Un zid, atât! Alerg de luni de zile şi abia am luat Certificatul de urbanism", explică Ion Dumbravă, din Bucureşti. Bărbatul nu ştie însă că abia de aici începe calvarul.

Milioane de români şi-au modernizat în ultimii ani apartamentele. Mulţi au preferat să o facă ilegal, după ce s-au "înecat" în hârtii şi hârtiuţe pentru care erau nevoiţi să umble luni de zile. Până şi autorităţile le dau dreptate cu jumătate de gură oamenilor care au preferat să rişte o amendă de până la un miliard de lei vechi. "Nu avem ce face nici noi. Avem foarte multe cereri pe care le-am programat până în decembrie", răspunde ca un robot funcţionara de la Avize, din cadrul Proiect Bucureşti.

Dosar gros pentru certificatul de urbanism

Procedura legală te costă nu numai bani, ci şi timp: aproximativ trei luni de zile. Bucureştenii povestesc din propria experienţă cât de complicate sunt meandrele birocraţiei. "Am cumpărat un apartament, în care urma să mă mut după ce îl amenajam.

Am vrut să dărâm un zid şi am spus să fac totul legal. Am cerut la primăria de sector Certificatul de urbanism, pe care l-am obţinut, cu pile, în două săptămâni. Nimeni nu mi-a spus însă că între timp puteam porni alte demersuri", şi-a povestit aventura cu autorităţile Ştefan Munteanu, care locuieşte în sectorul 1. Pentru acest document este nevoie şi de alte acte: două planuri cadastrale, unul la scara de 1:500 şi unul la 1:2.000, o copie după actul de proprietate şi schiţa apartamentului şi, evident, o cerere-tip alături de chitanţa că a fost plătită taxa de suprafaţă. Aceasta din urmă este de minimum patru lei.

Următorul pas:trei luni de aşteptare la Proiect Bucureşti

După obţinerea Certificatului de urbanism, este nevoie şi de expertiza şi avizul proiectantului iniţial. În acest caz, firma în cauză este Proiect Bucureşti, care a ridicat majoritatea imobilelor din Capitală, înainte de 1989. Şi cum orice perete spart, precum şi modificarea faţadei se face doar cu Certificat de urbanism şi Autorizaţie de construcţie eliberată de primăria de sector, până la obţinerea mult-râvnitului document mai este însă cale lungă.

"Este o tevatură căreia un om obişnuit nu ştie cum să-i facă faţă. Dacă vrei să construieşti un bloc sau faci amenajare, cam tot atâta alergătură înseamnă. Pentru avize te trimit şi la proiectantul iniţial, care pentru majoritatea blocurilor este Proiect Bucureşti, unde ei trebuie să facă cercetări în arhivă. Au programări pentru câteva luni de zile", a spus arhitectul Silvia Oostveen.

Ea a mărturisit că a avut clienţi care, pur şi simplu, nu au mai avut răbdare să primească avizul de la primărie şi s-au apucat de dărâmat fără autorizaţie. Într-adevăr, cu un simplu telefon la Proiect Bucureşti aflaţi că documentele eliberate de proiectant costă de la 2.500 de lei în sus, putând să depăşească şi 7.000 de lei. Cât aveţi de aşteptat? "Cel puţin două-trei luni, suntem foarte ocupaţi", ne-a explicat o funcţionară de la serviciul Avize.

Ultimul aviz, la ISC

În afară de acest document, mai este nevoie de proiectul unui arhitect autorizat, care costă diferit, de la caz la caz, expertiza tehnică a unui inginer constructor tot autorizat, dacă vrei să eviţi calvarul de la Proiect Bucureşti, tot contracost, un contract cu o societate de salubritate care ar urma să ridice molozul rezultat în urma amenajării, o declaraţie notarială cum că imobilul nu se află în litigiu sau în proces de retrocedare şi certificatul de rol fiscal, eliberat de Direcţia de Taxe şi Impozite Locale.

"Mi s-a cerut inclusiv declaraţie notarială pe propria răspundere că apartamentul nu se află în litigiu, pe rolul niciunei instanţe din ţară sau în proces de retrocedare, dar cum aş putea şti aşa ceva?! Nici după patru luni nu am primit toate actele", a mai povestit Ştefan Munteanu. Dar nici aici nu se încheie calvarul alergăturii după acte.

"Abia după ce aş fi primit toate avizele acestea puteam depune cererea privind terenul şi mi s-ar fi eliberat o dovadă care, adăugată la teancul de hârtii deja strâns, mi-ar fi dat dreptul să mă adresez Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru următoarea autorizaţie. Pentru autorizaţia finală urma să iau avizul ISC şi apoi să mă duc a nu ştiu câta oară la primărie", povesteşte bucureşteanul care între timp şi-a dărâmat zidul, s-a mutat în noua locuinţă, dar autorizaţia nu a primit-o nici după aproape cinci luni.

Vecinii trebuie să îşi dea acordul

Două alte acorduri sunt foarte importante în obţinerea autorizaţiei finale: acordul vecinilor şi al Asociaţiei de proprietari. Lucru nu întotdeauna simplu. "Am început modificările în casă cam în acelaşi timp cu demersurile legale, pentru că ştiam că durează prea mult la primărie. Dar nu mi-am imaginat niciodată că problema cea mai mare o să o am cu vecinii.

Am vrut să iau acordul lor şi mai întâi au vrut să vadă cu ochii lor ce fac eu în casă. I-am arătat şefului de scară, dar tot nu a fost de acord. Nu am obţinut decât acordul a vreo 20 de vecini, din vreo 50 de apartamente. Într-un final, le-am spus că nu îmi pun decât gresie şi faianţă, că nu mai am bani de alte modificări, aşa că am abandonat demersurile legale", a spus Mihai Crivoi, din Bucureşti. Şi el, ca mii de bucureşteni, şi-a dărâmat însă zidurile care îl incomodau şi este pasibil de amendă.

Amenzi de până la 100.000 de lei

Potrivit Legii locuinţei, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari sunt obligaţi să verifice, periodic, lucrările cu caracter constructiv ce se întreprind în apartamente şi a informa primăria despre eventualele încălcări ale Legii privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. Inspectorii primăriilor de sector nu pot constata abateri decât la sesizarea locatarilor.

"De obicei, locatarii sunt cei care ne spun că se fac lucrări. Din cauza posibilităţii producerii unui cutremur, oamenii se sperie şi ne anunţă", a precizat directorul Direcţiei Urbanism şi Gestionarea Teritoriului Sector 2, Bogdan Pârvanu. Amenda în cazurile în care se descoperă lucrări făcute fără autorizaţie este cuprinsă între 1.000 şi 100.000 de lei.

Sectorul 2, campion la amenzi

"În cazul în care găsim un perete de rezistenţă spart sau dărâmat, măsurile sunt drastice", a asigurat şi şeful Serviciului Disciplină în Construcţii Sector 6, Florin Călin. Cele mai multe sancţiuni aplicate pentru lucrări fără autorizaţie au fost date în ultimii ani în sectorul 2. Aici au fost date din 2004 şi până în prezent peste 300 de amenzi pentru desfiinţarea unor pereţi fără autorizaţie de construcţie.

"De multe ori se întâmplă ca omul să se apuce de văruit şi apoi îi vine ideea să dărâme un perete. <> , se gândeşte el. Apoi dacă tot a scos uşa să văruiască se gândeşte că nu o fi foc dacă mai lărgeşte puţin cadrul şi nu mai pune uşa la loc", a explicat Bogdan Pârvanu, "fenomenul" lucrărilor fără autorizaţie.

El este convins că bucureştenii nu riscă dărâmarea unui perete din beton armat atât din cauza amenzilor, cât şi a costurilor de reconsolidare. "Să spargi un astfel de perete presupune să lucrezi cu un picamăr, care face suficient zgomot încât să se sesizeze toţi vecinii. Primul lucru care se poate întâmpla în lipsa expertizei tehnice este afectarea structurii de rezistenţă, a stabilităţii şi structurii clădirii. În cazul în care lucrările afectează structura blocului, există soluţii de consolidare şi remediere, dar îi costă", a spus Pârvanu.

În sectorul 1, inspectorii Serviciului Disciplina în Construcţii au constatat din 2004 şi până în prezent 924 de contravenţii pentru care s-au întocmit procese-verbale, însă doar în 74 din cazuri s-au aplicat şi amenzi. În sectorul 4, inspectorii primăriei au aplicat 69 de amenzi, în timp ce pe perioada mandatului lui Marian Vanghelie, în sectorul 5, au fost întocmite 136 de procese-verbale de constatare.

În sectorul 3 au fost date din 2004 până în prezent 144 de sancţiuni, în timp ce în sectorul 6 au fost date 87 de amenzi. Cel mai mare cuantum al amenzilor a fost înregistrat în sectorul 5, unde au fost date sancţiuni de aproape 700.000 de lei pentru proprietarii aflaţi în ilegalitate.

Construcţiile de tip comunist, coşmarul citadinului modern

"Vina" pentru amenajări o poartă construcţiile comuniste, apartamente mici, îngrămădite şi prost compartimentate în raport cu nevoile de astăzi. Cea mai comună amenajare a unui apartament este dărâmarea vechilor spaţii de depozitare şi mărirea spaţiului de locuit.

Adică dispare peretele dintre bucătărie şi sufragerie, debaraua, şi aşa minusculă, şi de multe ori chiar peretele care desparte o cameră de balcon. "Nu este greşit că vrei să faci modificări. De altfel aşa a fost şi gândit spaţiul, să fie modificat în funcţie de nevoi", a explicat Silvia Oostveen.

Arhitectul a precizat că prima modificare o suferă în general balconul, care este transformat în seră, apoi cămara este desfiinţată pentru a se obţine un spaţiu cât mai mare în bucătărie şi, de asemenea, se modifică spaţiile de depozitare. "Se fac cât mai multe dulapuri înzidite.

Fără să exagerăm, avem în prezent de zece ori mai multe lucruri de depozitat decât în urmă cu 15 ani. Timid, se uneşte bucătăria cu livingul, dar nu în toate cazurile, pentru că la români încă se găteşte mult acasă", a mai precizat specialistul.