Şoferii, condamnaţi să dea mereu în gropi
0
Asfaltul s-a degradat din cauza vechimii şi nu mai poate fi reabilitat, pentru că banii de reparaţii s-au dus pe deszăpezire. Drumarii spun că autorităţile au ales cele mai proaste soluţii de întreţinere. Drumurile noastre arată ca după bombardament pentru că au durata de folosinţă depăşită. Zăpada a măcinat asfaltul, iar fondurile de reparare s-au epuizat.
Regele asfaltului din Banat este dat în judecată de şoferii care şi-au rupt maşinile în gropi
Iarna 2009-2010 a avut un efect de revelator asupra drumurilor României: pe de-o parte, acum se vede ce tronsoane sunt expirate, iar pe de altă parte a arătat românilor cât de (ne)importantă este infrastructura rutieră pentru autorităţile centrale sau locale.
Fosta Capitală Culturală Europeană arată ca după bombardament. Sute de plângeri depuse la Primărie
În primul rând, statisticile oficiale arată că, din totalul drumurilor publice (81.700 de kilometri), doar 47% (22.865 kilometri) sunt modernizate şi aproape 40.000 de kilometri de drumuri ar trebui reconstruite sau scoase din uz.
În ceea ce priveşte drumurile dotate cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, peste 60% aveau durata de serviciu depăşită în 2009, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Cu asta am intrat în iarnă, cu asta ieşim acum de sub zăpadă: 60% din drumuri n-au rezistat alternanţelor îngheţ-dezgheţ, care în 2010 s-au repetat în mai multe cicluri decât în alţi ani, astfel că acum şoferii sunt nevoiţi să dea cu maşinile din groapă în groapă chiar şi pe tronsoanele care în trecut arătau relativ rezonabil.
Banii s-au topit odată cu zăpada
Oficialii Ministerului Transporturilor şi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) au anunţat recent, pe mai multe canale de comunicare, că deszăpezirile au epuizat bugetul necesar reabilitării drumurilor.
Obişnuita campanie de reparaţii, care începea în fiecare an odată cu topirea zăpezii, nu va mai putea fi finanţată în 2010 pentru că în acest an cheltuielile cu deszăpezirea au fost de trei-patru ori mai mari decât în iernile 2007, 2008 sau 2009. Şi, oricum, bugetul pe 2010 e mai mic decât cel din anii anteriori.
„Iarna asta ne-a dat peste cap cu toate sumele alocate la întreţinere, care la ora actuală sunt depăşite de vreo patru ori şi probabil că o să luăm de la reparaţii. La vară o să ne întrebaţi de ce avem gropi sau de ce nu am asfaltat, nu am mai terminat o bucată de drum", a spus sec ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. La rândul lor, oficialii CNADNR au estimat că în aprilie vom rămâne fără banii necesari pentru a începe campania de reabilitare a drumurilor.
„Practic, toţi banii pe care îi aveam s-au dus pe deszăpezire şi pe plata datoriilor", au afirmat reprezentanţii CNADNR.
Inginerii şi specialiştii în întreţinerea drumurilor, cu care am luat legătura pentru a afla ce cauze tehnice au condus la această degradare a şoselelor, au explicat că vechimea asfaltului, dar şi managementul defectuos ar fi principalele cauze.
Vechimea şi ignoranţa şi-au spus cuvântul
„Un covor asfaltic mai nou, cu o vechime mai mică de trei ani, a rezistat destul de bine chiar şi în această iarnă, în care am avut mai multe alternanţe îngheţ-dezgheţ. Acolo unde asfaltul era mai vechi de cinci ani, fisurile au fost destul de adânci pentru ca, odată cu topirea zăpezii, să se destrame. În schimb, drumurile construite cu beton au o durată de folosinţă de cel puţin 20 de ani, şi acelea au rezistat mai bine".
Drumarii arată că şi materialul de deszăpezire a avut un anumit efect: „Anul acesta s-a folosit mai mult sare cu nisip, în alţi ani se folosea clorură de calciu. Aceasta este, într-adevăr, mult mai scumpă decât sarea, dar are avantajul că protejează mai bine asfaltul. Autorităţile ştiu asta foarte bine şi nu ar fi trebuit să pună sare cu nisip pe drumuri care au durata de folosinţă depăşită", precizează specialiştii.
Garanţia nu era un plus la licitaţie
Pentru a câştiga o licitaţie de întreţinere a drumurilor publice, firmele puteau să nu ofere un timp de garanţie peste cele şase luni obligatorii. Cei care garantau suplimentar lucrarea nu aveau, până de curând, decât un avantaj de imagine.
Cât poate să dureze un drum?
Îmbrăcămintea asfaltică uşoară este cea mai vulnerabilă la intemperii, dar statul nu renunţă la această soluţie Foto: Agerpres
Cel mai bine rezistă la intemperii drumurile din beton, la care durata de folosinţă poate ajunge şi la 30 de ani. Pe locul al doilea se clasează drumurile cu covor asfaltic care e stabilizat cu fibre, având o elasticitate mai mare.
Cea mai proastă soluţie este asfaltul reciclat, care se macină la prima solicitare mai intensă, şi tocmai această din urmă variantă este folosită la plombarea drumurilor publice din România. Iar combinaţia sare cu nisip peste asfalt reciclat a adus drumurile, mai ales pe cele din oraşe, în starea pe care o cunoaştem cu toţii.
Se încarcă comentariile...
