Coroniţe cu 1.500 de frunze pentru fecioare

Vaselena Benzar este singura femeie din Poienile de sub Munte care mai împleteşte cununile tradiţionale pentru tinere. Turişti din toată Europa vin să vadă nunţile tradiţionale din zonă, unde miresele poartă costume populare şi cununile împletite cu atâta migală.

Fecioarele din Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş, poartă de sărbători, inclusiv duminica în biserică, coroniţe făcute din 1.500 de frunze de brebenoc, plantă ale cărei frunze rămân verzi şi după ce se usucă. Frunzele sunt cusute pe scoarţă de salcie şi împodobite cu flori obligatoriu naturale, de regulă de culoare roşie. Tradiţia se respectă de sute de ani în sat.

Mai citiţi şi:

Parada populară a deschis „Târgul de fete“ de pe Muntele Găina

Ancoraţi în vechile obiceiuri

Singura femeie din Poieni care coase astfel de coroniţe este Vaselena Benzar (67 de ani). De altfel, bătrâna îmbracă şi miresele în ziua nunţii, cu zadii, cojoace şi opinci făcute de ea. „Am trăit o viaţă în satul ăsta. Am învăţat să cos opinci, zadii şi cojoace de la mama mea. La noi aşe se îmbracă miresele în zua nunţii, nu cu tăt felu' de rochii domneşti, albe", spune în grai autentic maramureşean Vaselena Benzar.

Cei peste 10.000 de locuitori ai Poienilor de sub Munte sunt gospodari vrednici, care trăiesc ancoraţi în vechile obiceiuri. „Noi tot mai bine ne simţim aşa, trăind simplu. Ne îmbrăcăm şi acum în straie populare, muncim câmpul, avem frică de cele sfinte şi încercăm să nu ne uităm rădăcinile", explică fiica Vaselenei, Ileana Voico (49 de ani).

Potrivit obiceiului, cununile din frunze de brebenoc pot fi purtate numai de fecioarele din sat. „Dacă şi-o pune în cap o fată care nu a fost cuminte, are să-i meargă rău toată viaţa", avertizează Vaselena Benzar. Pentru un „vinok" ( în ucraineană, cunună verde), femeia foloseşte 1.500 de frunze de brebenoc. „Se cos una câte una, pe un inel din scoarţă de salcie, care-i moale şi în care intră uşor acul", explică săteanca.

Atracţie turistică

Cu ani în urmă, în Poienile de sub Munte erau mai multe femei care se îndeletniceau cu confecţionarea straielor şi cununilor de nuntă. Acum, Vaselena Benzar a rămas singura care duce tradiţia mai departe. Ea le învaţă pe fiica şi pe nepoata sa meşteşugurile care îi sunt atât de dragi. „La nunta mea, vreau să port straie de la noi, altfel nu cred că aş porni cu dreptul în viaţa de familie", spune nepoata de 19 ani a croitoresei, care a moştenit numele bunicii.

Vaselena a confecţionat prima cunună la vârsta de 15 ani. „M-a învăţat o bătrână din sat, căreia îi eram tare dragă. Ea a învăţat-o şi pe maica mea. De atunci m-am perfecţionat, reuşesc să fac patru cununi într-o zi, că-i lucru de migală", arată ea. Vaselena se pricepe şi la împletitul părului mireselor. „Există o împletitură anume. Fetele de la noi trebuie să aibă păr lung, ăsta-i semn de smerenie. La nuntă, miresei i se împleteşte părul în formă de cruce, ca să poată primi binecuvântarea lui Dumnezeu", explică femeia.

Turiştii sunt fascinaţi de aceste tradiţii vechi de sute de ani. Pentru străini, o nuntă tradiţională în Maramureş este un moment unic. „Am venit din Suedia pentru că am aflat pe internet despre aceste nunţi. Sunt încă şocat de minunăţiile de aici!", mărturiseşte Hans Johann Nilson, un turist care a participat în urmă cu o săptămână la o întreagă ceremonie de nuntă din Poieni.