Ce ar trebui să se întâmple, în toamnă, în SUA pentru ca securitatea României să nu fie afectată. INTERVIU cu Jeffrey A. Friedman

Profesor de guvernare la Universitatea Dartmouth, una dintre cele mai vechi și importante din Statele Unite, înființată în 1769, Jeffrey A. Friedman a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, despre alegerile din America și despre duelul dintre Kamala Harris și Joe Biden.

Profesorul Jeffrey A. Friedman este expert în politică și guvernare FOTO Universitatea Dartmouth

Absolvent magna cum laude al Universității Harvard în 2005, acolo unde și-a luat și doctoratul în politici publice în 2013, Jeffrey A. Friedman este profesor de guvernare la Universitatea Dartmouth din Statele Unite din 2014. Reputatul specialist american conduce la aceeași universitate și un program al bursierilor postodoctorali în politica externă a Statelor Unite și în securitate internațională.

Jeffrey A. Friedman este autorul volumului „The Commander-in-Chief Test: Public Opinion and the Politics of Image-Making in U.S. Foreign Policy” (Cornell, 2023), carte ce analizează cum votanții determină ce lideri sunt adecvați să fie președinți.

Profesorul american a publicat în 2019 la Oxford cartea „War and Chance: Assessing Uncertainty in International Politics”, carte premiată în 2020 cu Premiul Peter Katzenstein pentru cartea memorabilă a anului pe relații internaționale, politică comparată sau economie politică.

ADEVĂRUL: În doar 48 de ore după ce președintele Joe Biden a anunțat că se retrage din cursa pentru alegerile prezidențiale și a anunțat susținerea pentru Kamala Harris, aceasta a strâns suficientă susținere de la delegații democrați pentru a fi candidata partidului la alegerile prezidențiale. Cât de surprinzătoare e susținerea puternică pentru Kamala Harris?

Jeffrey A. Friedman: Nu e deloc suprinzător faptul că Kamala Harris a fost alegerea consensuală a democraților. Și cred că tot Kamala Harris ar fi fost alegerea pentru alegerile prezidențiale, indiferent cum ar fi decurs procesul de nominalizare după ce președintele Biden și-a anunțat retragerea din cursă. Este remarcabil modul în care democrații au făcut echipă în jurul Kamalei Harris. Iar acest lucru arată că partidul e dornic să treacă la următoarea etapă a campaniei electorale și să rămână unit.

Între 1844 și 1968, toți candidații la alegerile prezidențiale care au înlocuit președinți ai SUA care s-au retras din cursă au pierdut alegerile. Cum ar trebui să lupte democrații împotriva tuturor acestor statistici istorice defavorabile?

E clar că aceste statistici nu o favorizează pe Kamala Harris. Însă trebuie spus că în majoritatea cazurilor la care faceți referire președinții Statelor Unite în exercițiu s-au retras din cursă deoarece rezultatele lor și încrederea publicului erau la cote foarte scăzute. Ultima oară când acest lucru s-a întâmplat, în 1968, Lyndon Johnson s-a retras din cursa pentru alegerile prezidențiale deoarece războiul din Vietnam mergea foarte prost, iar conflictele privind drepturile civile divizaseră țara. Cred că de data asta lucrurile stau diferit deoarece președintele Biden s-a retras din cursă din cauza vârstei și nu din cauza lipsei de încredere și a rezultatelor. În orice caz, va fi dificil pentru Kamala Harris să convingă alegătorii că ar putea asigura un leadership proaspăt în America, deși este vicepreședinte al Statelor Unite de aproape patru ani.

„Democrații sunt mai vulnerabili”

Care dintre cele două partide este la ora actuală mai vulnerabil: Partidul Democrat sau Partidul Republican?

Sondajele arată că la ora actuală democrații sunt mai vulnerabili, și asta din mai multe motive. Unul dintre motive ar fi acela că Trump e pe primul loc în sondaje de mai multe luni, atât la nivel național, cât și în statele-cheie. Iar Kamala Harris va trebui să găsească o cale pentru a schimba trendul foarte bun din sondaje al lui Trump. Kamala Harris trebuie să profite de valul de încredere pe care îl are în ultima perioadă. Deocamdată, pot spune că dacă alegerile prezidențiale ar fi în următoarele zile, democrații le-ar pierde.

Îl va schimba tentativa de asasinat pe Donald Trump ca figură politică și îi va influența modul de a face politică, așa cum a fost în cazul lui Ronald Reagan în 1981?

Ați făcut o paralelă foarte bună. Tentativa de asasinat a făcut ca Trump să aibă și mai mulți simpatizanți. Iar modul în care a reacționat după acea tentativă de asasinat, ridicând pumnul în aer și arătând ca un lider puternic.

Însă, ca să fiu sincer, nu cred că tentativa de asasinat va avea un impact puternic asupra alegerilor prezidențiale, deoarece cei mai mulți americani știu ce gândesc despre fostul președinte Trump. Și nu cred că tentativa de asasinat îl va face să fie mai de treabă și mai bun. Iar nominalizarea lui J.D. Vance pentru funcția de vicepreședinte arată că Trump vrea să continue cu o persoană dură, decât cu cineva moderat.

În ceea ce privește viitorul președinte al Statelor Unite, ce soluție ar fi mai adecvată pentru România și Europa de Est?

Este destul de clar că Donald Trump este sceptic privind apartenența Statelor Unite la NATO și securitatea colectivă în Europa de Est. A fost foarte clar în aceste două privințe. Iar în perioada în care a fost președinte a avut o atitudine neobișnuit de abrazivă față de NATO.

Consilierii pe securitate ai lui Trump sunt de părere că China este amenințarea principală pentru Statele Unite și pentru asta Statele Unite ar trebui să își schimbe focalizarea dinspre Europa spre Asia, inclusiv relocarea trupelor și încurajarea europenilor să asigure securitatea fără prea mult ajutor din partea Statelor Unite. Așa că, dacă ar fi să comparăm cele două partide, este destul de clar că un președinte american democrat ar fi mult mai consistent în ceea ce privește angajamentele tradiționale ale Statelor Unite privind securitatea în Europa de Est, inclusiv în România.