Europa va avea un nou tratat

România se plasează în "grupa a treia valorică", după numărul de voturi din Consiliul de miniştri al Uniunii Europene Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord, sâmbătă în

România se plasează în "grupa a treia valorică", după numărul de voturi din Consiliul de miniştri al Uniunii Europene

Liderii europeni au reuşit să ajungă la un acord, sâmbătă în zori, cu privire la proiectul de tratat care va înlocui Constituţia europeană din 2004, la capătul a aproape 36 de ore de negocieri intense concentrate în jurul ameninţărilor poloneze de a împiedica găsirea unei soluţii care să permită reformarea modului de funcţionare a instituţiilor europene. După numărul de voturi care îi va reveni în Consiliul UE, putem spune că România este în grupa a treia, cu 14 voturi. În prima grupă se află Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, cu 29 de voturi, iar în a doua Spania şi Polonia, cu 27.

Cei 27 au convenit să convoace, înainte de jumătatea lunii iulie, o conferinţă interguvernamentală ce are ca sarcină să finalizeze redactarea noului text "cel mai târziu la sfârşitul anului 2007". Noul text va trebui apoi să fie ratificat de toate statele membre, Angela Merkel estimând că, de acum înainte, există mari şanse ca el să poată intra în vigoare în 2009.România, mulţumită de rezultatele summitului

Preşedintele Traian Băsescu, prezent la summit, s-a declarat mulţumit de rezultatele reuniunii de la Bruxelles. El a susţinut că acordul la care s-a ajuns este în favoarea Europei şi a fiecărui stat în parte. Băsescu a mai precizat că schimbarea sistemului de vot, punctul fierbinte al negocierilor, nu va afecta România. La rândul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu a pus accent pe faptul că acordul transformă Uniunea Europeană într-o structură politică mai puternică.

Principalele puncte ale acordului

Instituţii - Liderii UE vor alege un preşedinte al reuniunilor Consiliului European, pentru un mandat de doi ani şi jumătate, care poate fi reînnoit, în schimbul actualei preşedinţii semestriale, exercitată prin rotaţie de ţările membre. Tratatul va înfiinţa puternica funcţie a noului şef al diplomaţiei europene, care să confere blocului comunitar o pondere mai mare pe scena internaţională. Acesta - care nu se va numi "ministru de externe al UE", în urma obiecţiilor Marii Britanii - va fi răspunzător în faţa guvernelor naţionale şi va gestiona uriaşul buget de ajutoare externe al Comisiei Europene. Statele membre vor beneficia de o clauză de apărare reciprocă, după modelul NATO, în cazul în care vreunul dintre ele este atacat.

Sistemul de vot - Va continua să se bazeze pe actualele proceduri stipulate în Tratatul de la Nisa, până în anul 2014. După această dată, votul se va baza pe sistemul "dublei majorităţi", care necesită acordul a 55 la sută din statele membre, reprezentând 65 la sută din populaţia UE, pentru adoptarea unei decizii. Cu toate acestea, între 2014 şi 2017, orice stat membru va putea cere de unul singur reaplicarea vechilor reguli din tratatul de la Nisa, pentru orice decizie supusă la vot în această perioadă. Marea Britanie a câştigat, la rândul ei, dreptul de a alege ce probleme din domeniul justiţiei şi afacerilor interne vor fi cedate pentru coordonarea lor de către UE.

Drepturile cetăţenilor - Acordul conferă caracter coercitiv actualei Carte a Drepturilor Fundamentale în toate statele membre, cu excepţia Marii Britanii, care a cerut şi a obţinut o exceptare de la această regulă.

Parlamentele naţionale - Conform noilor prevederi solicitate de Olanda, parlamentele naţionale vor avea capacitatea de a respinge propunerile legislative ale Comisiei Europene care contravin competenţelor naţionale.

Puncte la care s-a renunţat - În comparaţie cu proiectul de Tratat constituţional, noul tratat elimină referinţele la o Constituţie a UE şi simbolurile precum drapelul sau imnul european. Franţa a reuşit să obţină eliminarea unei referiri la competiţia "liberă şi neîngrădită".

Repartiţia voturilor în Consiliul de miniştri

Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie - 29
Spania, Polonia - 27
România -14
Olanda - 13
Belgia, Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia - 12
Austria, Bulgaria, Suedia - 10
Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda - 7
Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Slovenia - 4
Malta - 3

Culisele reuniunii de la Bruxelles

Fraţii Kaczynski au inventat summitul la telefon

Acordul "Celor 27" pentru Tratatul de Reformă la summitul european de la Bruxelles a fost atât de dificil de găsit şi pentru că liderii UE nu l-au avut în faţă pe geamănul polonez care trebuia. Ei au fost nevoiţi să negocieze mult la telefon cu adevăratul şef, Jaroslaw Kaczynski, rămas la Varşovia, scrie AFP.

Într-o situaţie total inedită în istoria UE, liderul cel mai important al unui mare stat membru a preferat să rămână acasă, chiar dacă ţara lui ameninţa că va bloca un summit considerat vital pentru viitorul Europei. Jaroslaw Kaczynski, premierul, l-a trimis la Bruxelles pe fratele său, Lech Kaczynski, preşedintele Republicii.

Decizia nu avea logică, pentru că în sistemul politic polonez preşedintele are mai puţină putere decât premierul. Şi, în cadrul "cuplului" Kaczynski, Jaroslaw este şeful.

"Fratele meu s-a născut primul, cu 45 de minute înaintea mea. Şi el, aşa cum se întâmplă adesea la gemeni, este cel care conduce", a explicat cândva Lech Kaczynski.

Departe de a-i lăsa toată libertatea fratelui său şi echipei acestuia, Jaroslaw Kaczynski a controlat totul de la distanţă. Diplomaţi de la Bruxelles au povestit cum preşedintele polonez ieşea din sală după fiecare propunere nouă, pentru a-i cere părerea fratelui său. "Nu-mi mai amintesc de câte ori am vorbit azi cu fratele meu. În mod normal, îl sun de şase-şapte ori pe zi", a mărturisit Lech Kaczynski înainte de încheierea summitului.

Vineri seară, când se părea că s-a ajuns la un compromis cu delegaţia poloneză, Jaroslaw Kaczynski a blocat totul. Şi, în loc să-i anunţe el însuşi pe partenerii săi din UE în legătură cu ameninţarea sa cu veto, el a organizat de urgenţă un interviu la televiziunea publică la ora 20.00, urmat de o conferinţă de presă.

Liderii europeni au învăţat lecţia scoaterii din joc a lui Lech Kaczynski. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, britanicul Tony Blair, spaniolul Jose Luis Zapatero şi neobositul mediator luxemburghez Jean-Claude Juncker au vorbit mai multe ore la telefon cu Jaroslaw Kaczynski.

Ameninţat cu izolarea, premierul polonez a cedat fără să obţină satisfacţie în privinţa revendicării sale centrale: o modificare durabilă a sistemului de vot în UE. Presa şi opoziţia din Polonia au criticat absenţa premierului la Bruxelles. "Jaroslaw Kaczynski a jucat de la Varşovia rolul principal într-un thriller politic la Bruxelles care a durat 15 ore.