De ce sunt sfătuiți egiptenii să mănânce gheare de pui
0„O, Doamne, nu ne lăsa să ajungem în situația de a mânca picioare de pui“, spune un bărbat care cerșește alături de vânzătorii de păsări din piața Giza, din Egipt.
Egiptul se confruntă cu o criză economică din ce în ce mai gravă, o situație atât de acută încât populația sa se luptă să găseasă surse decente de hrană, scrie BBC.
Cel mai recent sfat nutrițional din partea statului sugera gătitul unor picioare de pui - o parte a păsării bogată în proteine, rezervată de obicei ca hrană pentru câini și pisici.
Această recomandare a stârnit furie și a intensificat criticile la adresa guvernului de la Cairo.
Multe țări se luptă cu o inflație în creștere, dar Egiptul, care a depășit cu puțin peste 30% în martie, este una dintre cele care suferă cel mai mult.
Pentru mulți oameni, articole care erau anterior produse de bază, cum ar fi uleiul de gătit și brânza, au devenit obiecte de lux inaccesibile. Prețul unor produse s-a dublat sau triplat în câteva luni.
„Mănânc carne o dată pe lună, sau nu o cumpăr deloc. Cumpăr pui o dată pe săptămână“, spune Wedad, mamă a trei copii, în vârstă de 60 de ani, în timp ce își croiește drum printre tarabe. „În zilele noastre, chiar și un ou se vinde cu 5 LE (0,16 dolari americani)."
Unul dintre motivele pentru care Egiptul se află în aceasta situație grea este faptul că se bazează foarte mult pe alimentele importate mai degrabă decât pe agricultura internă, pentru a-și hrăni populația uriașă de peste 100 de milioane de oameni.
Chiar și cerealele pentru a hrăni găinile sunt aduse în țară cu vaporul.
Anul trecut, pe parcursul a 12 luni, lira egipteană a pierdut jumătate din valoarea sa față de dolarul american. Astfel, în ianuarie, când guvernul a devalorizat din nou moneda, costul importurilor, cum ar fi cerealele, a crescut considerabil.
În urmă cu un an, Wedad trăia confortabil din pensia sa lunară de 5.000 de lire. Ea s-ar fi descris ca făcând parte din clasa de mijloc. Acum, la fel ca mulți alți egipteni, se luptă ca banii să-i ajungă până la sfârșit de lună .
Astăzi, ea a strâns doar suficienți bani pentru a cumpăra niște pui.
„Un vânzător mi-a spus că prețul pentru un kilogram de fileuri de pui era de 160 LE. Alții spun 175, 190, chiar 200“, spune Wedad, în timp ce face cumpărături.
„Picioarele de pui costă 90 LE, dar acum se vând chiar și oase de pui - iar ghearele costă doar 20", adaugă ea cu un râs sarcastic.
Președintele Adbdul Fattah al-Sisi dă adesea vina pe tulburările care au urmat revoltei egiptene din 2011 și pe creșterea rapidă a populației pentru actualele probleme economice ale țării sale. El indică, de asemenea, pandemia urmată de războiul din Ucraina.
Invazia rusă din Ucraina din martie anul trecut a dat o lovitură serioasă economiei. Egiptul este al doilea cel mai mare importator de grâu din lume, iar cele două țări erau principalii săi furnizori. Când războiul a întrerupt exporturile, prețul grâului - și, în consecință, al pâinii - a crescut vertiginos.
Turiștii ruși și ucraineni obișnuiau să viziteze Egiptul în masă, astfel că și sectorul turistic a pierdut bani.
Turismul, care obișnuia să genereze aproximativ 5 % din produsul intern brut (PIB), fusese deja grav afectat de pandemie.
Analiștii sugerează că pașii greșiți din partea guvernului au înrăutățit mult o situație proastă.
Puterea și influența președinției, a armatei, a agențiilor de securitate și a serviciilor de informații a crescut în perioada în care președintele Sisi a fost la conducere, potrivit lui Timothy Kaldas, economist politic la think tank-ul The Tahrir Institute for Middle East Policy.
Kaldas spune că acest lucru s-a întâmplat prin extinderea întreprinderilor deținute de regim, armata, de exemplu, primind contracte de stat pentru proiecte uriașe de infrastructură.
Ca urmare, implicarea sectorului privat s-a redus dramatic, companiile care nu sunt afiliate regimului nefiind în măsură să concureze. Mulți investitori străini au abandonat Egiptul.
Din cauza dificultăților pe care le întâmpină, Egiptul s-a adresat Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a solicita un plan de salvare de patru ori în ultimii șase ani. Aproape jumătate din veniturile statului sunt destinate rambursării acestor datorii, care se ridică la 90% din PIB.
Țările din Golf, precum Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, au cumpărat active de stat și ajută la susținerea Egiptului, dar și-au înăsprit și condițiile pentru investiții suplimentare.
Atât Occidentul, cât și vecinii din Golf se tem de consecințele pe care le-ar avea dacă cea mai populată țară din Orientul Mijlociu ar da faliment.
Greutățile economice din trecut au dus la revolte și au contribuit la căderea foștilor președinți Hosni Mubarak și Mohammed Morsi. Și există deja semne că furia tot mai mare a populației din cauza economiei va provoca din nou tulburări.
"Nu pot să vă spun cât de mult regretăm noi, femeile, ziua neagră în care ne-am dus să vă votăm", îi spune o gospodină egipteană președintelui Sisi într-un videoclip pe rețelele de socializare care a devenit viral. "Ne-ați făcut viața un iad".
Ea numără niște mărunțiș din poșetă, întrebându-se cu cum ar trebui să își hrănească copiii cu atât.
Între timp, în apartamentul ei, Wedad taie fasolea verde și toacă roșiile pentru a pregăti fasouliya khadra, un fel de mâncare tradițională pentru nepoții ei.
Gândul ei se îndreaptă spre luna sfântă islamică a Ramadanului. Sărbătoarea presupune post de la răsărit la apus, dar de obicei sunt și ospețe generoase.
"Ce voi face anul acesta?" întreabă Wedad, clătinând din cap. Își imaginează că până și puiul va fi în curând scos din meniu.
"Abia îmi pot permite o supă de linte".
Se încarcă comentariile...
