Cel mai mare metrou din lume

"New York City Subway", un simbol al "Big Apple" din 1900 Piatra de temelie a metroului din New York a fost pusă în mai 1900. S-a început atunci o operă decisivă pentru crearea unei

"New York City Subway", un simbol al "Big Apple" din 1900

Piatra de temelie a metroului din New York a fost pusă în mai 1900. S-a început atunci o operă decisivă pentru crearea unei coeziuni urbane într-un oraş mare, alcătuit din numeroşi irlandezi, italieni şi evrei, care sosiseră în Lumea Nouă în căutarea unei vieţi mai bune. Construirea primei linii a durat patru ani.

În prezent, metroul newyorkez numără 468 de staţii şi funcţionează 24 de ore din 24.

New York City Subway este cel mai mare metrou din lume. Numără 468 de staţii, sau chiar 470, dacă punem la socoteală şi staţiile complexe. Reţeaua cuprinde 368 de kilometri de linii, adesea cu patru benzi. Cu toate că poartă numele "subway" (ceea ce s-ar traduce "drum subteran"), 40% din liniile sale au un traseu aerian, care se sprijină pe structuri de oţel sau de fontă, viaducte de beton, poduri feroviare. Liniile sunt aproape exclusiv subterane în Manhattan, în timp ce în restul oraşului sunt în majoritate aeriene.

Toate aceste linii sunt pe diferite niveluri. Metroul este, fără îndoială, unul dintre elementele cele mai semnificative ale New Yorkului. O întreagă cultură populară gravitează în jurul puternicei sale prezenţe. Despre metrou au scris atât newyorkezii, cât şi vizitatorii. În 1929, Federico Garcia-Lorca a trimis o scrisoare părinţilor săi în care le povesteşte despre "acea minune tehnologică".

Inspiraţie pentru artişti

Metroul newyorkez este locul în care niciun fel de segregaţie nu îşi găseşte locul: îl folosesc albii, negrii, săracii şi bogaţii, bătrânii şi adolescenţii. Poate şi de aceea a fost dintotdeauna o sursă de inspiraţie pentru artişti. În 1939, Duke Ellington l-a invitat pe Billy Strayhorn, care la acea vreme locuia în Pittsburgh, să-l viziteze în casa sa din Harlem.

I-a dat toate indicaţiile cum să ajungă, cu ajutorul metroului. Strayhorn s-a descurcat, dar nu a venit cu mâna goală. În timpul călătoriei a compus celebrul "Take the A Train". Orice cântăreţ de jazz care se respectă are în repertoriu această piesă. Dar Ella Fitzgerald i-a dat cea mai mare strălucire. "Subway" a fost sursa de inspiraţie a numeroase alte cântece. "Take the A Train" este considerat cel mai faimos.

O istorie de peste 100 de ani

În urmă cu trei ani a fost sărbătorit centenarul inaugurării metroului newyorkez. Construcţia primei sale linii a început în 1900 şi a durat patru ani.

În acest timp au fost mobilizaţi 12.000 de lucrători, în majoritate irlandezi şi italieni. Lucrările au lăsat în urma lor zeci de morţi şi sute de răniţi. Prima linie a fost inaugurată la 27 octombrie 1904. "De la City Hall la Harlem în numai 15 minute!", titra la acea vreme "New York Times".

Proprietarii jurnalului au înţeles că distribuirea ziarului în staţia de metrou le va aduce profituri. Prezenţa "New York Times-ului" în Piaţă (Square) a fost atât de populară, încât a început să se numească Times Square.

Nu după mult timp, newyorkezii au ales să întâmpine, mereu, aici, sosirea Noului An. În 1905, metroul a ajuns în Bronx, în 1908 în Brooklyn, în 1916 în Queens.

Noile artere au dus la o explozie imobiliară. Reţeaua de metrou, aşa cum este cunoscută astăzi, a fost terminată în 1940.

De ce Big Apple?

New York este oraşul cel mai populat din SUA. Numără nu mai puţin de 8.143.200 de locuitori. Situată pe coasta de est a SUA, metropola face parte din marele megalopolis BosWash. Toată lumea ştie că New Yorkul este supranumit Big Apple (Mărul mare). Denumirea provine de la ziaristul J.J. Fitzgerald, care scria în anii '20 despre cursele de cai. El a auzit că slujbaşii de culoare de la hipodromul newyorkez numeau "Big Apple" terenul de curse din oraş şi şi-a intitulat rubrica din ziar: "Around The Big Apple". Zece ani mai târziu, muzicienii de jazz au împrumutat termenul pentru a desemna New Yorkul, în special Harlemul, capitala mondială a jazzului.