Scădere alarmantă a înrolărilor în armatele din Europa de Est, o problemă de securitate națională
0Armatele din Europa de Est se confruntă cu o criză acută de personal. Țări precum Cehia, Polonia, Ungaria și România au mari dificultăți în a recruta și a reține tineri soldați, într-un context marcat de tensiunile geopolitice crescute.
Invazia Rusiei în Ucraina a evidențiat vulnerabilitățile acestor state și a subliniat importanța unei apărare puternice. Cu toate acestea, lipsa personalului militar reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității regionale, relatează Reuters, citat de News.ro.
Aproximativ 80 de elevi de liceu cehi au ales să îşi petreacă o parte din vară învăţând despre viaţa din armată în cadrul programului de pregătire de patru săptămâni desfăşurat într-o zonă militară închisă la 94 km vest de capitala Praga.
Karrel Rehka, şeful forţelor armate cehe, spune că sistemul actual este nesustenabil. El a declarat pentru Reuters că programul derulat de Brigada a 4-a de Desfăşurare Rapidă - o unitate militară care operează la doar 50% din capacitate din cauza lipsei de soldaţi - le oferă elevilor un gust timpuriu al vieţii militare.
„Vrem să descurajăm orice potenţial adversar în viitor", a spus Rehka. „Dacă nu facem nimic în privinţa lipsei de resurse umane în armată, ar putea însemna că nu vom fi capabili să ne păstrăm pacea şi să descurajăm orice potenţial inamic”, punctează generalul. ”Nu putem face nimic fără oameni - dacă modernizăm echipamente şi nu avem suficienţi oameni competenţi şi motivaţi, sunt bani irosiţi”, a avertizat Rehka.
Ţările vest-europene din NATO se confruntă cu provocări similare. În iulie, Reuters a relatat că NATO ar avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru a-şi realiza pe deplin noile planuri de apărare împotriva oricărui atac al Rusiei pe teritoriul alianţei.
Însă problema loveşte mai aproape de casă pentru ţările est-europene care au petrecut patru decenii sub dominaţie sovietică şi care au avertizat de mult timp cu privire la ameninţarea unei Rusii mai agresive sub conducerea lui Vladimir Putin.
Guvernele au apelat la campanii digitale de marketing, au majorat bonusurile de înrolare şi au luat în considerare opţiuni, inclusiv un decret al Ministerului ceh al Apărării, intrat în vigoare la 1 septembrie, care reduce cerinţele medicale pentru soldaţii de carieră, rezerviştii şi noii recruţi.
Dar cu rate ale şomajului scăzute în toată Europa de Est, o provocare majoră este convingerea tinerilor să se înroleze pentru mai puţini bani decât pot câştiga în sectorul privat.
„Avem provocări. Acestea sunt legate de faptul că piaţa muncii de aici este foarte competitivă”, a declarat pentru Reuters generalul-maior Karol Dymanowski, prim-adjunct al şefului Statului Major al forţelor armate poloneze.
În Polonia, oficialii guvernamentali şi militari spun că îşi ating ţintele de recrutare, plănuind să crească limitele recrutărilor, dar criticii se întreabă dacă obiectivul de a construi o armată care să cuprindă 300.000 de soldaţi este realist.
Cea mai mare ţară din Europa de Est încearcă, de asemenea, să crească cheltuielile pentru apărare la aproape 5% din PIB şi a lansat recent o campanie de recrutare denumită „Vacanţe cu armata”, care oferă instruire militară de bază pentru cetăţenii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani pe parcursul a 28 de zile.
Armata Ungariei - care nu a publicat cifrele de recrutare actualizate - a lansat o campanie media care utilizează panouri publicitare, reclame şi un serial TV cu tematică militară care urmează să fie difuzat până la sfârşitul anului 2024 pentru a găsi noi soldaţi.
Care este situația în România
În România, guvernul a început campanii de recrutare după ce date recente ale Ministerului Apărării au arătat că 43% din posturile de ofiţeri erau neocupate, alături de posturile a 23% din soldaţi şi alte grade profesionale.
România are patru baterii de apărare antirachetă Patriot, dar numai două sunt operaţionale, în timp ce guvernul a cumpărat mai multe avioane de luptă F-16, dar nu are suficienţi piloţi pregătiţi pentru a le pilota, notează Reuters.
România şi alte ţări îşi pun speranţele într-o nouă generaţie de soldaţi, dar ea se dovedește, în acest moment, încă departe.
Se încarcă comentariile...
