Mai mulți eurodeputați cer măsuri împotriva lui Elon Musk și a platformelor online acuzate de „ingerințe electorale”
0Aproximativ 50 de europarlamentari i-au cerut șefei diplomației europene, Kaja Kallas, ca Uniunea Europeană (UE) să își extindă cadrul de sancțiuni împotriva platformelor digitale acuzate de interferențe în procesele democratice.
Scrisoarea transmisă către Kaja Kallas, impulsionată de eurodeputata socialistă spaniolă Hana Jalloul, vicepreședintă a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a mai fost semnată de europarlamentari din grupul ei socialist, precum și din grupurile popularilor europeni (PPE), liberalilor (Renew), verzilor și stângii, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
Aceștia își manifestă „îngrijorarea profundă față de influența platformelor digitale asupra proceselor electorale atât în interiorul, cât și în afara UE”. Ei cer Uniunii Europene „să își consolideze setul de instrumente de politică externă pentru a face față acestei amenințări emergente”.
Elon Musk, acuzat că a „întreprins acțiuni ce ar putea submina în mod semnificativ integritatea procesului democratic”
Eurodeputații se referă în mod special la Elon Musk, pe care îl acuză că prin controlul său asupra rețelei de socializare X a „întreprins acțiuni ce ar putea submina în mod semnificativ integritatea procesului democratic”. Respectivii eurodeputați cer astfel ca UE să examineze elaborarea unei „strategii cuprinzătoare” care ar putea include noi instrumente și sancțiuni, precum și consolidarea cooperării globale pentru combaterea interferențelor în procesele democratice.
Ei pledează pentru extinderea cadrului actual de măsuri restrictive menite să combată interferențele străine în procesele electorale cu instrumente actualizate în fața „amenințărilor emergente din partea platformelor online precum X” și a acțiunilor unor „figuri precum Elon Musk”.
Dezbaterea pe care Elon Musk a avut-o pe X cu Alice Weidel ar putea schimba opțiunile opiniei publice
Europarlamentarii mai doresc ca UE să conducă formarea unei coaliții internaționale angajate să apere integritatea electorală și să tragă la răspundere platformele online pentru rolul lor în răspândirea de conținuturi nocive. Ei își motivează aceste cereri dând ca exemplu dezbaterea pe care Elon Musk a avut-o pe X cu lidera partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, întrucât se tem că această dezbatere are potențialul de a „schimba opțiunile opiniei publice” germane înaintea alegerilor anticipate din 23 februarie.
Elon Musk, un apropiat al viitorului președinte american Donald Trump, și-a manifestat susținerea față de AfD, poziție considerată de politicienii germani pro-europeni drept o ingerință electorală.
Europarlamentarii au făcut referire și la anularea alegerilor prezidențiale din România
Grupul de eurodeputați a reamintit, de asemenea, și de anularea alegerilor prezidențiale din România în urma unor acuzații de interferențe rusești prin rețelele de socializare.
În orice caz, în opinia semnatarilor scrisorii, situația necesită în plus și „un răspuns în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune” a UE. Ei invocă în acest sens așa-numita „Busolă Strategică”, actuala strategie de apărare și securitate a UE, ce recunoaște manipularea și interferența din exterior drept „o amenințare în creștere la adresa securității și a stabilității globale”.
„Deși ingerința este de mult timp un instrument al strategiilor geopolitice, tehnologiile moderne, internetul și platformele online i-au amplificat amploarea, complexitatea și efectele, implicând riscuri chiar și pentru democrațiile puternice”, își mai motivează europarlamentarii cererile, considerând că instrumentele actuale de politică externă ale UE menite să contracareze aceste amenințări „s-au dovedit insuficiente” pentru a aborda extinderea și complexitatea lor.
Mark Zuckerberg este de altă părere
Recent, patronul rețelei de socializare Meta, Mark Zuckerberg, a deplâns faptul că „numărul legilor care instituționalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească și, prin urmare, este dificil să se construiască acolo ceva inovator”, declarație criticată de Comisia Europeană, după ce Meta a decis eliminarea în SUA a programului său de „verificare a faptelor” (fact-checking) și diminuarea cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigrația sau identitatea de gen, teme asupra cărora această rețea de socializare a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare.
„Am ajuns într-un punct în care pur și simplu sunt prea multe greșeli și prea multă cenzură. A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce privește libertatea de exprimare”, a precizat Zuckerberg.
Sistemul de „verificare a faptelor” (fact-checking) va fi înlocuit de Meta în SUA cu un sistem de „note comunitare” (community notes) similar celui aplicat de rețeaua X a lui Elon Musk. Schimbarea privește însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor DSA.
Se încarcă comentariile...
