Ce trebuie să faci dacă ai devenit victimă a violenței domestice
0Pentru îndepărtarea pericolului care planează asupra victimelor violenței domestice trebuie, în primul rând, demascată agresiunea. Multe dintre aceste persoane nu știu însă cum să ceară ajutor sau se tem să o facă.
Violența domestică este reprezentată de orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
„Acasă trebuie să fie locul în care ne simțim în siguranță, unde ne putem bucura de căldura sufletească și, ideal, iubire, indiferent cine locuiește în acel spațiu. Când asociem acest cuvânt cu violența domestică, deși aflată în contradicție, acest lucru face ca violența domestică să fie greu de identificat, de înțeles și mai ales, de pedepsit”, explică IPJ Argeș.
„Nu accepta situația ca pe o stare de normalitate”
Ce faci dacă ai devenit o victimă?
- Conștientizează ce ți se întâmplă și nu accepta situația ca pe o stare de normalitate!
- Sesizează Poliția, sub orice formă o poți face!
- Dacă te simțiți în pericol (din partea agresorului), solicită polițistului să te ajute și să elibereze un ordin provizoriu de protecție, cu toate implicațiile juridice ce decurg de aici!
- Cere ajutorul organizațiilor care oferă consiliere, sprijin, adăpost, etc.!
- Nu-ți retrage plângerea!
„Lăsați-ne să ne facem treaba, pentru a vă putea ajuta”, este mesajul Poliției Române.
Aspecte legale privind violența domestică
În privinţa măsurilor care pot fi luate de poliţişti în situaţiile de violenţă în familie, oamenii legii reamintesc și că, încă din 28 decembrie 2018, poliţiştii care intervin la cazuri de violenţă domestică pot emite, după analizarea situaţiei pe baza unui formular de evaluare a riscului, un Ordin de protecţie provizoriu, valabil 5 zile, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător.
În situaţia încălcării de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie, a oricăreia dintre interdicţiile stabilite prin ordinul de protecție, fapta constituie infracţiune, conform cadrului legal prevăzut de Legea 217/2003.
Sfaturi și drepturi legale ale persoanelor vătămate
Persoanele vătămate, victime ale unei infracţiuni, pot beneficia de următoarele drepturi, ce sunt prevăzute la art. 4 din Legea nr. 211/2004, privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor:
a) tipul de sprijin pe care victimele îl pot primi şi din partea cui - accesul la asistenţă medicală, asistenţă specializată, (inclusiv asistenţă psihologică şi cazare alternativă) serviciile si organizaţiile care asigură consiliere psihologică sau alte forme de asistenţă a victimei, în funcţie de necesităţile acesteia, cum ar fi măsurile de asistență socială asigurate de D.G.A.S.P.C;
b) organul de urmărire penală la care poate face plângere, respectiv unitățile de poliție sau chiar de Parchet, modurile de sesizare fiind prevăzute în art. 288 şi următoarele din Codul de Procedură Penală;
c) dreptul la asistenţă juridică şi instituţia unde se poate adresa pentru exercitarea acestui drept: (asistenţa juridică gratuită se acordă, la cerere, următoarelor categorii de victime: a) persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, prevăzute la art. 218-221 din Codul penal; b) soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat, prevăzute laart. 188 şi 189 din Codul penal, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei;
d) condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate şi ale părţii civile: art. 81 din Codul de Procedură Penală pentru persoana vătămată, respectiv 85 din Codul de Procedură Penală pentru persoana civilă;
f) condiţiile şi procedura pentru a beneficia de dispoziţiile art. 113 din Codul de procedură penală, precum şi de dispoziţiile Legii nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, cu modificările ulterioare;
g) condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat;
h) dreptul de a fi informat, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod, conform Codului de procedură penală;
i) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;
j) autoritatea judiciară la care se vor putea adresa pe viitor pentru obținerea de informații privind stadiul cauzei;
k) dreptul persoanei vătămate cu reședința sau locuința permanent pe teritoriul unui alt stat membru UE, de a depune plângerea sau cererea de acordare a compensației financiare, de pe teritoriul statului respectiv, precum și posibilitatea, conform legislației privind cooperarea judiciară internatională, de a fi audiată de autoritățile judiciare române fără a fi prezentă pe teritoriul României.
De precizat că, deși un instrument util, ordinul de protecție e, de multe ori, ignorat de agresori, cum s-a intâmplat în ultimele zile la două cazuri din Argeș.
Amintim că, luna trecută, polițiștii din Gorj au emis un ordin de protecție în cazul unui bărbat bătut și amenințat cu moartea de către fiu său. Tânărul e cercetat acum pentru violență în familie și amenințare.
În toamna acestui an, magistrații au respins ca nefondată o cerere de emitere a unui ordin de protecție împotriva unui bărbat care își bătea și amenința mama. La scurt timp, bărbatul a batjocorit-o pe cea care i-a dat viață. Acum, a fost condamnat la închisoare cu executare.