Lucrarile de reabilitare a drumurilor nationale vor fi reluate in primavara

Temperaturile scazute ar fi putut afecta calitatea lucrarilor

In aceasta perioada se mai pot face lucrari de reparatii, cum ar fi astuparea gropilor, astfel incat conducatorii auto sa circule in siguranta. Marile lucrari de reabilitare au fost intrerupte pe perioada iernii, deoarece temperaturile scazute ar fi putut afecta calitatea lucrarilor. Prin cele doua programe de reabilitare a drumurilor, demarate de Administratia Nationala a Drumurilor, au fost reabilitati in perioada 2001-2003 aproape 2000 de kilometri de drum national. Din anul 2001, MTCT si AND au creat un nou concept de intretinere a drumurilor: reabilitarea primara. Prin reabilitarea primara se asigura cresterea capacitatii portante si imbunatatirea suprafetei de rulare. S-a inceput cu drumurile care aveau un nivel mare de degradare si conexiuni cu drumurile europene. in programul de reabilitare a drumurilor nationale au fost incluse drumurile cu un trafic intens, care necesitau largirea platformei. Procesul de reabilitare nu presupune numai astuparea gropilor, ci si transformari radicale ale drumurilor nationale. Pentru actualul Guvern, dezvoltarea infrastructurii rutiere reprezinta o prioritate. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului prin Administratia Nationala a Drumurilor a conceput o strategie pe termen scurt, mediu si lung care se axeaza pe mai multe domenii importante pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. La inceputul mileniului 3, Romania nu avea nici un kilometru de autostrada, situandu-se pe ultimele locuri in Europa in aceasta privinta, cu toate ca se afla la intersectia a doua coridoare de transport pan-europene. Anul viitor se va putea circula pe noua autostrada Bucuresti-Constanta pana la Drajna, pe aproape doua treimi din lungimea autostrazii. 97,3 kilometri vor fi gata. in 2004 se continua lucrarile pe Bucuresti-Constanta. Tronsoanele care intra in lucru fiind Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda. Lucrarile vor fi finalizate la sfarsitul anului 2006, inceputul anului 2007. S-a inceput deja constructia variantei de ocolire Sibiu, la nivel de autostrada, iar in primavara incep lucrarile si la varianta de ocolire Pitesti. MTCT si AND au stabilit programul prioritatilor in executia lucrarilor si in functie de aglomeratia urbana, a traficului de autovehicule si de anvergura zonelor industriale si comerciale. Astfel, au fost elaborate proiecte pentru fluidizarea traficului pe DN 1 si fluidizarea traficului intre Bucuresti si Targoviste. O componenta foarte importanta a strategiei in domeniul rutier este parteneriatul public-privat. Cele mai multe proiecte ale MTCT in acest domeniu se refera la infrastructura rutiera. Exploatarea actualei retele de transport rutier din Romania si dezvoltarea unui sistem national de autostrazi implica o abordare moderna a relatiilor existente intre sectorul public si cel privat. Acest fapt a fost demonstrat de experienta unor state din Uniunea Europeana , de experienta Statelor Unite ale Americii, dar si de experienta Canadei. Pentru a putea ajunge la rezultatele acestor tari, Romania si-a adaptat atat legislatia, cat si principiile de abordare proprii sectorului financiar public. Astfel, a fost introdus conceptul de parteneriat public - privat (PPP). Negocierile cu partenerii straini sunt in diferite stadii pentru constructia a peste 120 de kilometri de autostrada si reabilitarea a aproape 250 de kilometri de drum national. in parteneriat public privat se vor construi autostrada Bucuresti-Ploiesti, autostrada Comarnic-Predeal, autostrada Predeal-Brasov, reabilitarea DN2D Focsani - Targu Secuiesc, prin Ojdula, sporirea capacitatii de circulatie pe centura Ploiesti Vest, reabilitarea si exploatarea autostrazii Bucuresti - Pitesti, constrcuctia Podului suspendat peste Dunare in zona Braila, reabilitarea si largirea la 4 benzi de circulatie a centurii rutiere a municipiului Bucuresti intre intersectia acesteia cu DN1A - DN1 - DN2.