Regulile religiei adventiste: alimentaţia, căsătoria şi divorţul sunt strict reglementate
0
Regulile religiei adventiste sunt definitiv mai stricte decât cele ale catolicismului şi ale ortodoxismului. Biserica Adventistă de ziua a şaptea are o serie de reguli stricte. Adventiştii interzic alcoolul, tutunul, cafeaua, hrana nesănătoasă, dansul şi căsătoriile cu persoane de alte religii.
În ciuda regulilor religiei adventiste, aceasta este într-o continuă expansiune în lume. În România trăiesc peste 80.000 de adventişti. Biserica Adventistă de ziua a şaptea e tot mai prezentă în societate prin posturile proprii de radio şi de televiziune şi prin acţiuni de binefacere.
Cele mai importante reguli ale religiei adventiste:
- Adventiştii au ca zi de închinare sâmbăta, şi nu duminica. Ei consideră că sâmbăta este ziua a şaptea, ziua în care Dumnezeu s-a odihnit după ce a creat lumea cu tot ce este pe ea.
- Adventiştii nu practică botezul nou-născuţilor. Membri acestei biserici aleg singuri momentul în care să fie botezaţi cu apă.
- Cea mai importantă sărbătoare a Bisericii Adventiste este „Sfânta Cină“, care se ţine de patru ori pe an şi reface „Cina cea de Taină“, când Isus le-a spălat picioarele ucenicilor şi apoi au mâncat împreună pâine nedospită şi au băut must.
- Adventiştii cred în importanţa egală a Vechiului şi Noului Testament, cred în Trinitate (Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt) şi cred că Dumnezeu este creatorul lumii.
Regulile religiei adventiste: 10% din venitul lunar către biserică
- Adventiştii acordă o mare importanţă zecimii, care înseamnă datoria morală a fiecărui membru de a acorda 10% din câştigul lunar către fondurile bisericii. Aceşti bani merg către acţiuni de binefacere, dar şi către construcţia de noi case de închinare şi plata salariilor pentru pastorii bisericii.
- Adventiştii nu îşi fac cruce, bisericile adventiste nu au cruci şi sălile de închinare nu sunt pictate. Adventiştii cred că oamenii nu trebuie să se închine în faţa obiectelor, pentru a respecta astfel Porunca a II-a: „Să nu-ţi faci chip cioplit, nici altă asemănare, nici să te închini lor“.
- Biserica Adventistă nu acceptă căsătoriile dintre membri săi şi membri altor culte religioase. La nunţile adventiste nu se dansează. De altfel, adventiştii nu dansează cu nicio ocazie şi îi îndrumă pe tineri către activităţi practice în natură şi voluntariat.
Regulile religiei adventiste: divorţul poate duce la excomunicare
- Divorţul este considerat păcat, după principiul „Ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă“. Divorţul duce la pierderea calităţii de membru al biserici, cu excepţia cazului în care unul dintre soţi aduce dovada faptului că celălalt a comis adulterul.
- Adventiştii nu cred în purgatoriu şi consideră că morţii, aşa cum spune şi Biblia, nu mai ştiu nimic. Cei care fac parte din Biserica Adventistă nu organizează pomeni şi nu se roagă pentru sufletele morţilor. La a doua venire, cred adventiştii, morţii vor învia, pentru a împlini profeţia din cartea Apocalipsa "Şi orice ochi Îl va vedea".
Regulile religiei adventiste: alimentaţie strictă
- Adventiştii nu consumă carne de porc, considerând că acest animal face parte din categoria animalelor necurate. De asemenea, Biserica Adventistă interzice cu stricteţe consumul de alcool şi fumatul. Toate acestea îşi au explicaţia în ideea că trupul omenesc este templul Duhului Sfânt, de aceea reprezintă un păcat orice faptă care distruge trupul, fie că e vorba de o hrană nesănătoasă ori de alcool, tutun, cafea sau droguri. Stilul de viaţă sănătos a devenit o marcă a adventiştilor. Conform unor cercetări publicate în revista „National Geographic“, un studiu efectuat pe comunitatea adventiştilor din Loma Linda (SUA) a arătat că aceştia trăiesc în medie cu 10 ani mai mult decât speranţa de viaţă la nivel naţional în Statele Unite ale Americii.
- Biserica Adventistă acordă o mare importanţă cercetării în medicină, mai mulţi medici adventişti fiind pionieri în realizarea unor complicate operaţii. Unul dintre cei mai renumiţi adventişti este neurochirurgul american Benjamin Carson, primul medic care a reuşit să separe doi gemeni uniţi la nivelul capului. Carson a intrat în politică şi este unul dintre candidaţii pe care Republicanii americani îi au în vedere pentru alegerile prezidenţiale de anul viitor.
25 de milioane de membri numără Biserica Adventistă la nivel mondial, fiind prezentă în 206 ţări de pe glob. Confrom site-ului oficial al bisericii, adventismul este una dintre religiile cu cel mai rapid ritm de expansiune, în fiecare an mişcarea religioasă crescând cu un milion de membri.
Scurt istoric al Bisericii Adventiste
Istoria Bisericii Adventiste porneşte de la o „mare dezamăgire". În 1840, predicatorul baptist William Miller (din Massachusetts, SUA) a început să studieze pe cont propriu Biblia si în special cartea profetului Daniel. A adunat mai multe informaţii din Biblie şi a ajuns la concluzia că a doua venire a lui Hristos va avea loc în anul 1844. El a postulat şi o dată la care acest lucru urma să se petreacă: 22 octombrie 1844. Mişcarea religioasă care s-a constituit în jurul acestei profeţii a trăit o mare dezamăgire după ziua cu pricina. O cercetare mai amănunţită a adepţilor lui Miller a relevat faptul că făcuseră o greşeală de interpretare a datelor şi că, în realitate, la 22 octombrie 1844 Isus Hristos şi-a început lucrarea de Mare Preot în sanctuarul din Ceruri. Pornind de la această bază, trei dintre urmaşii lui William Miller, Joseph Bates şi soţii James şi Ellen White au pus bazele noii „Biserici Adventiste de Ziua a Şaptea“. Ellen White este autoarea a peste 40 de cărţi pe care adventiştii de ziua a şaptea le consideră mărturii revelate de Dumnezeu.
Adventismul în România
Primul misionar adventist pe actualul teritoriu al României a fost un fost preot catolic, de origine poloneză, Mihail Bellina Czechowski, care îmbrăţişase convingerile adventiste în 1856. În 1869 Czechowski a ajuns în Transilvania şi a predicat la Cluj, Bistriţa, Turda, Gherla, Beclean, Pata, Cojocna şi Luncani. A ţinut prelegeri şi în casa lui Garabet Hagi Aslan, unul dintre furnizorii casei regale. Doi dintre fii acestuia, Toma şi Mitică au devenit, împreună cu familiile lor, primii adventişti români.
1900-1920 a fost perioada în care adventismul a început să fie prezentat în oraşele, târgurile şi satele de pe actualul teritoriu al României, propagându-se prin intermediul comunităţii germane. Cu trecerea timpului, au apărut şi primii predicatori români.
În 1920 s-a organizat Uniunea Română a Comunităţilor Evanghelice ale Adventiştilor de Ziua a Şaptea, având peste două mii de membri. Perioada interbelică este numită perioada de aur a adventismului în Romania. În Transilvania, printre români, maghiari şi saşi, ca şi în Vechiul Regat, aşteptarea revenirii Domnului a găsit mai mulţi entuziaşti decât oriunde în Europa, formându-se astfel o biserică a tuturor etniilor, o biserica a tinerilor. În 1931, la peste 11.000 de adventişti erau mai mult de 10.000 de copii şi tineri, în ciuda persecuţiilor.
Între 1942 şi 1944 adventismul a fost scos de sub scutul legi. După recunoaşterea, prin decretul regal din 1946 şi prin legile cultelor din 1950 şi 1952, adventiştii au fost pentru prima dată în deplină legalitate juridică.
În timpul comunismului, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea a crescut ca număr de membri, în ciuda lipsei de libertate (în decembrie 1989, Biserica Adventistă număra 55.000 de membri botezaţi, faţă de 21.000 în 1945). Recent au ieşit la iveală documente care certifică colaborarea unor predicatori adventişti cu organele Securităţii.
Conform ultimului recensământ, în România trăiesc astăzi peste 80.000 de adventişti de ziua a şaptea.
În acest moment, în cadrul Bisericii Adventiste din Romania funcţionează un institut teologic de grad universitar, o şcoală de asistenţi medicali, trei licee şi mai multe şcoli generale, un post de radio – Radio Vocea Speranţei -, un post de televiziune – Speranţa TV -, o editura şi o agenţie de binefacere (ADRA).
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Se încarcă comentariile...
